Începe scandalul diplomatic! Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, chemat în ţară pentru consultări

Ministerul Afacerilor Externe informează că, având în vedere poziția Austriei de a vota negativ Decizia privind aderarea României la spațiul Schengen în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8 decembrie 2022, din dispoziția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Austria, Emil Hurezeanu, a fost chemat în țară pentru consultări.

09 dec. 2022, 12:03
Începe scandalul diplomatic! Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, chemat în ţară pentru consultări

Ministerul de Externe l-a chemat în ţară ambasadorul din Austria, ”un gest politic care subliniază poziţia României de dezacord ferm cu conduita Austriei şi indică decizia de diminuare a nivelului actual al relaţiilor cu acest stat”

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, conducerea ambasadei României în Austria va fi asigurată la nivel de însărcinat cu afaceri ad interim.

Ministrul de Interne al Austriei, după ce a votat împotriva aderării României la Schengen: „Şi eu sunt supărat. Am sugerat să amânăm aderarea”
„Ministerul Afacerilor Externe informează că, având în vedere poziţia Austriei de a vota negativ Decizia privind aderarea României la spaţiul Schengen în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie 2022, din dispoziţia ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Austria, Emil Hurezeanu, a fost chemat în ţară pentru consultări. Conducerea Ambasadei României la Viena va fi asigurată la nivel de însărcinat cu afaceri ad interim”, se arată în comunicatul MAE.

Potrivit cutumelor diplomatice, decizia părții române este un gest politic care subliniază poziția României de dezacord ferm cu conduita Austriei și indică decizia de diminuare a nivelului actual al relațiilor cu acest stat.

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne a respins, joi, aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen, două voturi fiind împotrivă, în condiţiile în care era nevoie de unanimitate. Dintre cele 27 de ţări membre UE, Austria şi Olanda au votat împotrivă, cea din urmă menţionând că se opune doar aderării Bulgariei, conform unor surse concordante de la Bruxelles, care afirmă însă că discuţiile continuă pe tema aderării României şi Bulgariei.

Citeşte şi: CTP desființează Austria, după ce a blocat aderarea României la Schengen: „E o lovitură de stat la adresa UE. O atitudine de imperiu, de dictatură față de niște ființe umane considerate inferioare”

Ambasadorul român la Viena, Emil Hurezeanu i-a adresat anterior preşedintelui Austriei o scrisoare în care se referea la opoziţia faţă de admiterea României în Schengen, exprimându-şi consternarea şi îngrijorarea faţă de ”încercările derutante de a crea, în spaţiul public, impresia existenţei unei legături de cauzalitate între aderarea României la Schengen şi creşterea presiunii migraţiei ilegale în Republica Austria, dar şi faţă de posibilele consecinţe politice şi sociale ale menţinerii acestei schimbări de atitudine”.

”Aderarea ţării mele la spaţiul Schengen nu este doar un dosar tehnic, ci un răspuns la aşteptarea întregii societăţi româneşti, societate care s-a implicat profund în acest proces, şi o confirmare a contribuţiei pe care noi de facto o aducem deja prin protejarea frontierei externe a Uniunii Europene şi a spaţiului Schengen, căruia nu îi aparţinem de jure”, scria Hurezeanu, amintind că susţinerea Republicii Austria a fost întotdeauna parte a edificiului relaţiei bilaterale, ceea ce a făcut cu atât mai surprinzătoare vestea că această susţinere va fi retrasă.

Ambasadorul exprima şi temerea că realizările parteneriatului bilateral ”ar putea fi transformate într-o minge de joc a politicii curente austriece, nu în ultimul rând prin sacrificarea intereselor articulate pe căi diplomatice”.

”Având în vedere toate aceste considerente, permiteţi-mi, domnule preşedinte federal, să vă adresez un strigăt de ajutor, care nu trebuie înţeles ca o reclamaţie sau critică, ci exprimarea profundei mele îngrijorări faţă de riscul unei rupturi a apreciatei tradiţii austriece în diplomaţie şi comunicare, care periclitează coexistenţa noastră constructivă de până acum”, mai afirma Emil Hurezeanu.