Ambasadorul Rusiei la Bucureşti, despre strategia de apărare a României: „Nimic nou pe frontul de vest”

Ambasadorul Rusiei în România a adăugat că este prematur să se pronunțe câtă vreme încă nu a fost aprobată și a comentat situația realțiilor dintre alianța nord-atlantică și Kremlin citând titlul unei cărți celebre semnate de Erich Maria Remarque, „Nimic nou pe frontul de vest”. Diplomatul a mai susținut că Rusia nu urmărește niciun fel de scopuri agresive.

Conform traducerii oficiale citate de Agerpres, diplomatul a spus că documentul nu a fost încă promulgat, astfel că a apreciat că este „timpuriu” să discute despre conţinutul său. Ambasadorul a afirmat că a fost anunţat că ulterior promulgării vor fi organizate informări pe această temă.

Citeşte şi Vladimir Putin a dat ordinul. Rusia poate răspunde cu arme nucleare la un atac militar convenţional

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Este un document al unui stat NATO„, a punctat Kuzmin. În opinia sa, „pentru NATO, cel mai important este să primească resurse financiare din partea fiecărei ţări membre şi ca mai mulţi bani să fie alocaţi, din bugetele anuale, pentru Apărare„.

Valeri Kuzmin a afirmat că „Rusia nu urmăreşte niciun fel de scopuri agresive, nici în bazinul Mării Negre, nici faţă de România, nici la nivel global„.

„Pe frontul de vest nimic nou”

Potrivit diplomatului, unele acţiuni ale ţării sale în regiunea Mării Negre sunt corelate cu „ceea ce se întâmplă, de exemplu, la (sistemul antirachetă de la – n.r.) Deveselu„. „Dacă, pe scurt, o să încercăm să caracterizăm situaţia relaţiilor noastre acum, putem să folosim o frază din Erich Maria Remarque – ‘Pe frontul de vest nimic nou’„, a mai spus Kuzmin.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, „Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024 prezintă o nouă abordare ca urmare a schimbării de paradigmă la nivel global, determinată de evoluţiile din regiune, deteriorarea relaţiilor dintre NATO şi Federaţia Rusă, ameninţarea reprezentată de terorism, ameninţările hibride şi cele cibernetice, dar şi de alte tipuri de provocări„.

Strategia a fost analizată în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării care a avut loc la finalul lunii mai.