Ambasadorul SUA avertizează Europa: „Ne confruntăm cu ameninţări din toate direcţiile”

Ambasadorul SUA la Bucureşti  vorbit despre problemele de securitate în regiunea euroatlantică, într-un discurs rostit la Cluj-Napoca, vineri, la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai. În cadrul dezbaterii „Provocări prezente de securitate în spaţiul euro-atlantic”, Hans Klemm a subliniat că pericolele cu care ne confruntăm în prezent sunt mult mai complexe decât au fost în orice altă perioadă a istoriei recente.

26 feb. 2016, 17:56
Ambasadorul SUA avertizează Europa: „Ne confruntăm cu ameninţări din toate direcţiile”

În lumea actuală, este de părere ambasadorul, ne confruntăm cu amenințări din toate direcțiile. La est avem de a face cu o Rusie revanșardă, spune acesta, care destabilizează securitatea europeană. 

“Rusia a devenit extrem de inovatoare în privința utilizării unor tipuri de război tipice pentru secolul al XXI-lea, inclusiv războiul informațional, cibernetic și hibrid. În afară de aceasta, ne confruntăm cu amenințări dinspre sud, în special sub forma terorismului extremist islamic, care a devenit și mai periculos ca rezultat al contextului din Siria și Libia. Există de asemenea amenințări care vin dinspre Europa, cum ar fi ascensiunea ideologiilor extremiste, Brexit-ul, criza financiară din Grecia, un sistem financiar slăbit în zona euro, precum și presiunea resimțită de zona Schengen și de Uniunea Europeană însăși ca urmare a sosirii în Europa a sute de mii de refugiați. Există apoi problemele care nu par să fie localizate într-o anumită zonă și nu vin neapărat din partea vreunui stat național, dar care pot veni din partea unei singure persoane sau a unui grup de persoane. Aceste amenințări includ terorismul individual al așa-numiților lupi singuratici, criminalitatea organizată, criminalitatea cibernetică și războiul cibernetic”, a declarat Hans Klemm, potrivit voceatransilvaniei.ro.

Ambasadorul SUA a vorbit în special despre amenințarea potențială venită dinspre Rusia.
Hans Klemm a făcut referire la Doctrina militară a Federației Ruse, elaborată în 2014 și semnată de președintele Putin, în care Rusia evidențiază NATO drept principalul pericol militar extern. În același document rușii afirmă că “amplasarea și dislocarea sistemelor de apărare împotriva rachetelor strategice subminează stabilitatea globală și afectează echilibrul de forțe stabilit în privința rachetelor nucleare…”.

“Consider că această afirmație este culmea duplicității. Am conlucrat cu rușii încă de la început în privința apărării antirachetă din Europa și chiar ne-am oferit să colaborăm cu ei în proiectarea arhitecturii apărării împotriva rachetelor balistice din Europa. Ei știu fără îndoială că etapa a doua a Abordării Europene Adaptive în Etape, care va deveni în mod oficial operațională în luna mai a acestui an la baza de la Deveselu, nu constituie o amenințare la adresa capacității lor de descurajare nucleară. Cu toate acestea, prin declararea acestui sistem drept o amenințare strategică, Federația Rusă preferă să ignore legile fizicii și dovezile evidente referitoare la superioritatea numerică și capacitățile tehnologice, perseverând în această perspectivă lipsită de fundament real”, a mai explicat ambasadorul.

În Strategia de Securitate Națională a Federației Ruse până în 2020 publicată în 2009 Guvernul Rusiei a afirmat că intenția forțelor armate ale Rusiei este aceea de a își întări capacitățile militare pentru a se opune capacităților din ce în ce mai puternice ale NATO.

Federația Rusă face o investiție serioasă în privința capacităților sale militare în regiunea Mării Negre, explică ambasadorul și a enumerat câteva posibile motive în acest sens: apărarea recentelor cuceriri teritoriale pe țărmul Mării Negre, menținerea anumitor state de la Marea Neagră sub influența sa, proiectarea puterii sale spre Marea Mediterană și Orientul Mijlociu, protejarea intereselor economice ale Rusiei în același timp cu diminuarea celor ale Statelor Unite și Uniunii Europene. Hans Klemm a subliniat faptul că, în curând, Rusia va deține puterea militară pentru a face toate aceste lucruri și, până în 2020, Rusia își va fi întărit în mod semnificativ capacitățile militare în regiune, folosind Crimeea drept bază pentru puterea sa militară în regiune, dar folosind și unele amplasamente în Abhazia.

“Strategia sa militară principală în regiune pare să fie dislocarea unor capacități de interzicere a accesului în zonă, numite A2AD, capacități dislocate în Crimeea pentru a preveni capacitatea celor percepuți drept inamici de a interveni militar în Marea Neagră. Sub această egidă a A2AD, Rusia pare de asemenea hotărâtă să transforme flota sa de litoral din Marea Neagră într-una capabilă să proiecteze puterea Rusiei în partea de est a Mării Mediterane. Conform ministrului apărării al Rusiei Serghei Șoigu, Rusia va cheltui 2,4 miliarde de dolari pentru Flota Mării Negre până în 2020, care vor duce probabil la construirea și lansarea la apă a 18 noi nave militare împreună cu infrastructura portuară necesară. Aceste nave vor include o flotă înnoită de submarine în Marea Neagră constând din șase noi submarine din clasa Kilo, considerate drept unele dintre cele mai silențioase submarine din lume”, a mai precizat ambasadorul.
Și forțele sale aeriene își întăresc potențialul în Crimeea. Rusia are în plan dislocarea unor avioane de vânătoare pentru atac la sol și atac aerian, a unor elicoptere, precum și a noului avion de vânătoare pentru forțele navale.

“Ce pot face Statele Unite, România și NATO pentru a asigura securitatea NATO de-a lungul flancului sud-estic și pentru a asigura libertatea de navigație în Marea Neagră? În primul rând, ceea ce trebuie să știe încă de la început aliații noștri, dar și potențialii noștri inamici, este faptul că Statele Unite sunt ferm angajate să respecte Articolul 5 al Tratatului de la Washington. Un atac împotriva unui stat membru este un atac împotriva tuturor statelor membre. Acest fapt ar trebui să fie suficient pentru a descuraja Rusia să întreprindă acțiuni militare împotriva unui stat membru al NATO. Oricât de mult și-ar întări forțele armate ale Rusiei propriile capacități, ele nu pot egala capacitățile militare ale Statelor Unite și ale aliaților săi din cadrul NATO”, a ținut să precizeze Hans Klemm.

Ambasadorul a amintit de creșterea de patru ori a bugetului din cadrul Inițiativei de Reasigurare Europeană în comparație cu anul fiscal precedent. Investiția de 3,4 miliarde de dolari în securitatea europeană în anul fiscal 2017 va permite dislocarea unui număr mai mare de militari și echipamente militare americane în Europa Centrală și de Est printr-un sistem consecvent de rotație. Statele Unite vor continua de asemenea prepoziționarea de echipament militar pe continentul european, vor întreprinde îmbunătățiri ale infrastructurii sale militare și va sprijini întărirea capacităților militare ale aliaților săi din cadrul NATO și a unor țări partenere.

“România ar trebui felicitată pentru că își îndeplinește angajamentul asumat la Summit-ul NATO din Țara Galilor în privința creșterii bugetului apărării. În acest an, Parlamentul a alocat 1,7% din PIB pentru apărare și se îndreaptă spre obiectivul propus de 2% din PIB în 2017 și de menținere a acestei proporții pentru o perioadă de zece ani, în conformitate cu acordul convenit anul trecut între toate partidele politice majore din România. (…) Pasul următor este însă la fel de important: asigurarea finanțării necesare modernizării forțelor și dezvoltării capacităților necesare NATO într-un mod cât mai eficient posibil. O parte importantă a acelui efort va fi reducerea dependenței Alianței de echipamentul militar de fabricație rusă și tranziția spre sisteme interoperabile NATO”, a declarat ambasadorul.

Militarizarea Mării Negre prezintă o problemă specială pentru NATO, este de părere Hans Klemm. Statele Unite, împreună cu majoritatea forțelor navale ale NATO, se află sub restricții impuse prin Convenția de la Montreux în privința capacităților navale pe care le pot disloca în Marea Neagră.

“Vom continua rotația navelor militare americane în Marea Neagră, dar acestea nu vor atinge un nivel care să poata rivaliza cu prezența navală rusă în Marea Neagră. (…) Va depinde de aceste națiuni să conlucreze și mai strâns pentru a întări securitatea lor comună, mai ales în domeniul capacităților navale. Există multe lucruri pe care aceste trei state le pot face și ar trebui să le facă pentru a întări capacitățile militare ale NATO în Marea Neagră și în regiunea Mării Negre. Primul pas ar fi să aibă întâlniri frecvente la nivel înalt și la nivel de lucru pentru a discuta contextul de securitate, capacitățile lor și cum pot lucra împreună. Statele Unite sunt bucuroase să joace un rol de sprijin în această privință. Deși cu toții ne dorim ca provocările cu care se confruntă regiunea euroatlantică în domeniul securității, mai ales în regiunea Mării Negre, să prezinte un tablou mai optimist, nu am nici o îndoială că dacă cea mai puternică alianță militară din istorie rămâne unită, așa cum a facut întotdeauna, va trece cu bine prin această perioadă nesigură și va deveni mai puternică și mai capabilă decât a fost vreodată”, a explicat ambasadorul.