Aeronava a continuat să zboare la o altitudine de aproximativ 11.000 de metri, cu pilotul automat activ, în timp ce controlorii de trafic aerian încercau fără succes să contacteze echipajul.
Incidentul s-a produs în timpul unei curse pe ruta Kendari–Jakarta. Avionul și-a continuat deplasarea fără ca vreunul dintre piloți să monitorizeze în mod activ situația, iar abaterea de la traiectoria stabilită a fost observată în timp ce turnul de control nu primea niciun răspuns din partea aeronavei, transmite Antena 3.
Înaintea fiecărui zbor, piloții trebuie să se asigure că sunt apți să își îndeplinească responsabilitățile. Evaluările obișnuite urmăresc starea generală de sănătate, însă nu pot măsura în mod direct efectele unei nopți nedormite sau ale oboselii acumulate.
În cazul analizat de anchetatori, copilotul era sănătos din punct de vedere medical, dar se confrunta cu o lipsă accentuată de somn. Acesta avea acasă gemeni nou-născuți, iar mutarea dintr-o locuință în alta îi solicitase suplimentar timpul și energia. Potrivit concluziilor anchetei, el nu a informat compania despre nivelul de oboseală cu care se confrunta.
Astfel, verificările medicale și evaluarea reală a stării de odihnă nu au oferit aceeași imagine. Un pilot poate trece controalele obișnuite și totuși să fie prea obosit pentru a reacționa corespunzător în situații neprevăzute.
Citeşte şi: DIGI România pregătește Black Friday 2026. Când încep reducerile la abonamente și telefoane
La altitudinea de croazieră, comandantul i-a spus copilotului că dorește să se odihnească pentru scurt timp și i-a lăsat acestuia responsabilitatea supravegherii aeronavei. Copilotul a refuzat inițial să doarmă, deoarece trebuia să rămână atent la desfășurarea zborului, însă a adormit ulterior.
În aceste condiții, avionul a continuat să zboare cu pilotul automat activ, fără ca vreunul dintre cei doi să urmărească în mod activ situația. Traiectoria s-a îndepărtat de ruta atribuită, iar controlorii de trafic aerian au încercat în repetate rânduri să ia legătura cu piloții.
Au trecut 28 de minute până când copilotul s-a trezit și a răspuns unui apel. După ce și-a dat seama de situație, echipajul a corectat traiectoria și a readus aeronava pe ruta stabilită.
Zborul a continuat fără alte incidente, iar avionul a aterizat în siguranță. Nicio persoană aflată la bord nu a fost rănită.
Citeşte şi: ANAF declanșează controale-fulger. Cine riscă să aibă sechestru asupra bunurilor
Ancheta Comitetului Național pentru Siguranța Transporturilor din Indonezia a identificat oboseala necontrolată drept un factor central al incidentului. La bord se aflau 159 de persoane: 153 de pasageri și șase membri ai echipajului.
Potrivit anchetei, copilotul avusese aproximativ 53 de ore libere înainte de cursă. Totuși, o parte semnificativă din acest interval fusese ocupată de îngrijirea gemenilor nou-născuți și de mutarea locuinței. Prin urmare, timpul liber disponibil nu s-a transformat într-o perioadă suficientă de odihnă.
Anchetatorii au identificat și deficiențe în procedurile companiei aeriene. Echipajele trebuiau să efectueze verificări în cabina de pilotaj la fiecare 30 de minute, însă regulile nu stabileau suficient de clar cine avea responsabilitatea de a se asigura că acestea sunt realizate. În consecință, aplicarea procedurilor putea depinde de un membru al echipajului deja afectat de oboseală.
Cazul a readus în atenție dificultățile pe care le întâmpină companiile aeriene atunci când încearcă să evalueze și să prevină epuizarea personalului navigant. Simplul fapt că un angajat nu semnalează că este obosit nu garantează că acesta este apt să își îndeplinească toate atribuțiile.
Deși ambii piloți au adormit, aeronava nu și-a pierdut controlul și nu a început să coboare necontrolat. Pilotul automat a continuat să mențină zborul stabil pe durata în care cei doi piloți au dormit. O aeronavă care nu respectă ruta atribuită și nu răspunde apelurilor controlorilor poate complica gestionarea traficului aerian, chiar dacă își păstrează altitudinea și pare să zboare normal.