Amendamentul ”Fritz” face ravagii în rândul aleșilor locali. Alți nouă primari își vor pierde mandatul, din pricina noii legi a integrității

Conform amendamentului ”Fritz” din noua lege a integrității, demnitarii și aleșii locali față de care s-a constatat definitiv o stare de incompatibilitate sau conflict de interese anterior intrării în vigoare a noii legi își pierd automat mandatul în termen de 30 de zile.

Actul normativ a intrat în vigoare luni, 31 august, și va duce, potrivit ANI, la pierderea mandatului sau a funcției de către 55 de persoane care ocupă funcții sau demnități publice. Printre acestea se află zece primari, inclusiv edilul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, 17 consilieri locali și județeni și 13 funcționari publici.

ANI avertizează că nu se va limita la răspunsurile formale ale instituțiilor, ci va face inclusiv verificări la fața locului pentru a vedea dacă persoanele aflate sub interdicție au părăsit efectiv funcțiile.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Concret, cei vizați de noua lege sunt zece primari (un primar de municipiu, patru primari de oraș și cinci primari de comune), 17 consilieri locali și județeni, nouă viceprimari, administratori publici și secretari generali ai unor unități administrativ-teritoriale, 13 funcționari publici, funcționari publici cu statut special și persoane cu funcții de conducere și alte șase persoane care ocupă diferite funcții publice.

Alte articole

Oana Țoiu nu-l iartă pe Nicușor Dan după ce preşedintele a promulgat legea anti-Fritz. „Putea să fie un aliat mai bun”

Dominic Fritz: „În 30 de zile îmi va înceta mandatul de primar”. Viceprimarii vor prelua interimar conducerea Primăriei Timișoara VIDEO

ANI nu a făcut publică lista nominală a celor 55 de persoane.

Cum legea a intrat în vigoare la 31 august, efectele acestei norme tranzitorii ar urma să se producă la sfârșitul lunii septembrie, pentru persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege. Pentru cazurile care vor rămâne definitive după intrarea în vigoare a noii legislații, regula este și mai directă: funcția, demnitatea sau mandatul încetează chiar de la data la care raportul ANI ori hotărârea judecătorească rămâne definitivă.

”O interdicție stabilită potrivit legii trebuie respectată, iar consecințele acesteia trebuie să se producă în mod real asupra mandatului, funcției sau demnității publice deținute”, precizează reprezentanții ANI.

Citește și Dominic Fritz: „În 30 de zile îmi va înceta mandatul de primar”. Viceprimarii vor prelua interimar conducerea Primăriei Timișoara VIDEO

Pe de altă parte, cei de la ANI subliniază că sancțiunile pecuniare aplicate până acum în cazurile de conflict de interese au avut valori cuprinse între 400 și 8.000 de lei.

Noua lege mută accentul de la sancțiunea financiară către executarea efectivă a interdicției de a ocupa funcții publice.

Această problemă fusese semnalată chiar de ANI la începutul lunii august. La 3 august, Agenția anunța că monitorizează 122 de cazuri în care persoanele se aflau sub interdicția de trei ani. Circa 75 la sută dintre acestea vizau persoane declarate în conflict de interese în timp ce ocupau funcții elective. Pentru nouă persoane nu fuseseră luate măsuri sau acestea fuseseră anulate de instanțe, iar în celelalte situații sancțiunile constaseră în principal în diminuări ale salariului ori indemnizației cu 5-20 la sută, pe perioade de una până la șase luni.

La acel moment, ANI preciza că 47 dintre cele 122 de persoane continuau să ocupe funcții pentru care depuneau declarații de avere și interese, dintre care 22 se aflau în continuare în funcții elective, notează stiripesurse.

Numărul de 55 comunicat acum nu reprezintă, așadar, totalul interdicțiilor active ale ANI. Cele 122 de cazuri reprezentau universul mai larg al interdicțiilor aflate în monitorizare, în timp ce noua statistică privește persoanele identificate de ANI  ca aflându-se într-o situație în care noile prevederi privind încetarea efectivă a funcției sau mandatului trebuie aplicate.

Noua lege a integrității aduce și sancțiuni mult mai dure pentru nerespectarea interdicției. O persoană care continuă să exercite o funcție în perioada în care se află sub interdicția de până la trei ani riscă o amendă cuprinsă între 5.000 și 50.000 de lei.

De asemenea, cei care aveau obligația legală să constate încetarea unei funcții publice și nu fac acest lucru pot fi sancționați cu amenzi între 5.000 și 10.000 de lei.

Consecința cea mai severă nu este însă amenda. Conform noii legi, actele juridice sau administrative încheiate direct de persoana care încalcă interdicția sau prin persoane interpuse sunt lovite de nulitate absolută. Asta înseamnă că menținerea în funcție a unei persoane aflate legal sub interdicție poate genera efecte inclusiv asupra actelor administrative sau juridice pe care aceasta continuă să le emită ori să le încheie.

Tot ANI Agenția avertizează instituțiile că nu va considera procedura încheiată doar pentru că primește un document în care se afirmă că măsurile au fost luate. Reprezentanții instituției spun că se va urmări dacă încetarea mandatului sau funcției s-a produs efectiv și dacă persoana respectă în realitate interdicția.

Inspectorii vor confrunta informațiile primite de la instituții cu bazele de date disponibile și vor putea desfășura verificări ”on-site/on-the-spot”, în special atunci când apar informații contradictorii.

”Agenția va verifica dacă încetarea mandatului, funcției sau demnității publice s-a produs efectiv, în termenul prevăzut de lege, și dacă interdicția este respectată, nu doar dacă instituția a comunicat formal adoptarea unor măsuri”, a transmis ANI.

Citește și Ponta, despre Fritz: ”Sper să rămână cât mai mult la USR. Este principalul factor de penibilizare a USR-ului”