Amiral american NATO: Apărăm România, iar Rusia ştie asta

Principalele declarații ale amiralului american, pentru Digi24:

Noi am lucrat foarte bine cu România în ceea ce priveşte forţa de rotire a Alianţei. Faptul că noi dorim pacea în regiune este dovedit şi de înfiinţarea Centrului Multinaţional NATO, aici în Bucureşti, dar şi a Centrului de Integrare a Forţelor NATO, înfiinţat tot aici. Ambele sunt cât se poate de importante.

Centrul de integrare a forţelor NATO are rolul de a permite ca militarii NATO să poate fi dislocaţi în această regiune, în cazul unor probleme în această zonă. Centrul multinaţional din sud este o organizaţie mai mare. Aceasta este creată să comande forţele NATO dislocate în România pentru apărarea colectivă. Toate au fost stabilite la summitul din Ţara Galilor, în urma politiciii stabilite de 28 de ţări membre NATO, în ceea ce priveşte politica de schimbare a Alianţei, pentru a o face mult mai operativă ţinând cont de problemele de securitate cu care ne confruntăm.

Comandamentul meu a primit aprobarea de a fi dislocat luna viitoare în România, mai exact la poligonul de la Cincu. Este vorba despre un scenariu, un exerciţiu de apărare colectivă. Avem aproximativ o mie de soldaţi care vor participa la acest exerciţiu, soldaţi din 21 de ţări.

Alte articole

Kremlinul, enervat de secretarul general al NATO Mark Rutte, care a cerut Europei să se pregătească de un nou război mondial: „Este iresponsabil!”

Volodimir Zelenski, dispus să renunțe la aderarea la NATO. Ce cere președintele Ucrainei în schimb

Acest exerciţiu a fost planificat şi organizat în ultimii doi ani. Am luat decizia de a desfăşura în România, anul trecut, adică acum aproape un an, şi este în concordanţă cu liniile trasate la summit-ul de la Lisabona (din 2010, n.r.) şi anume Comandamentul Aliat Întrunit al NATO să poată fi dislocat cu uşurinţă şi să fie capabil să se mute rapid împreună cu centrul de comandă pentru a acţiona dacă situaţia o va cere pentru apărarea Alianţei.

Toate aceste exerciţii sunt pur defensive şi urmăresc creşterea gradului de pregătire pentru asigurarea apărării colective. Se desfăşoară cu aprobarea tuturor celor 28 de state membre NATO şi cred că sunteţi martori ai transformării Alianţei de la perioada care a urmat Războiului Rece, până la reorganizarea fundamentală, astfel încât să fie întâmpinate provocările de securitate din est şi sud, identificate la summitul din Ţara Galilor.

În primul rând, noi am ales România pentru că este poziţionată strategic pentru Alianţă. Am ales România pentru că a fost un partener strategic în ceea ce priveşte dezvoltarea diferitelor proiecte. Şi pentru că infrastructura şi zonele operaţionale ne-au avantajat să facem această dislocare.

Este foarte important faptul să demonstrăm că Alianţa se schimbă. Devine mai flexibilă, poate răspunde mult mai prompt.

De asemenea, ne coordonăm foarte bine şi în Marea Neagră, cu toate cele trei ţări care se află la graniţa Mării Negre. Suntem din plin implicaţi în acest tip de operaţiuni. Tocmai de aceea încercăm să asigurăm un echilibru între forţele Alianţei din Marea Neagră şi cele ale Statelor Unite. Suntem foarte îngrijoraţi în ceea ce priveşte dislocarea rachetelor balistice în Crimeea de către ruşi. Suntem foarte îngrijoraţi şi în ceea ce priveşte dislocarea avioanelor de luptă ruseşti, lucru despre care noi credem că ameninţă securitatea în Marea Neagră. Puteţi fi sigur că noi vom continua să fim prezenţi în apele internaţionale şi să dislocăm trupe aici.

Ceea ce face în acest moment Alianţa este să asigure poliţia aeriană deasupra României. Zburăm cu AWACS-uri, cu avioane de supraveghere în toate această zonă. De asemenea, controlăm cele mai puternice distrugătoare care au fost dislocate în Marea Neagră până acum. În acelaşi timp, exerciţiile desfăşurate în această zonă au mai multe scopuri. Unul este de a ajuta ca forţele române şi cele NATO să lupte cât mai bine şi să comunice între ele, ţinând cont de ameninţările care au crescut în zonă. Nivelul exerciţiilor şi prezenţa continuă în Marea Neagră ne face să lucrăm continuu cu Turcia, Bulgaria, România şi, ocazional, cu Georgia. Aşa reuşim să operăm ca o alianţă în Marea Neagră.

Ceea ce ar trebui să ştie ruşii este că scutul antirachetă de la Deveselu este o bază militară defensivă, este proiectată să conţină rachete balistice, dar nu îndreptate spre Rusia. Cred că ruşii cunosc destul de bine fizică şi geometrie şi înţeleg pe deplin că acest sistem nu este unul ofensiv, pur şi simplu elementele fizice nu permit acest lucru.

Referitor la aceste ameninţări îndreptate împotriva mai multor ţări – inclusiv România – consider că este datoria Alianţei de a apăra aceste ţări. Noi susţinem România din acest punct de vedere.