Uniforma şcolară este admirată în alte ţări, atunci când clase întregi de copii traşi la xerox merg să facă ora de ştiinţă la muzee. În prezent, uniforma școlară nu este obligatorie în toate școlile din România. Conform legislației, niciun elev nu poate fi privat de dreptul la educație din cauza lipsei uniformei. Asta înseamnă că, deși unele școli pot recomanda sau chiar impune purtarea uniformei, decizia finală rămâne la latitudinea părinților.
Este important de menționat că, în multe instituții de învățământ, chiar și acolo unde se recomandă uniformele, elevii care nu le poartă nu vor fi sancționați și nu li se va scădea nota la purtare.
Există, însă, instituții care aleg să impună uniformele la școală pentru a crea un sentiment de unitate și apartenență la comunitatea școlară. De exemplu, multe școli private și instituții de prestigiu au ales să păstreze tradiția uniformelor școlare, mai ales a uniformelor de liceu, considerând că acestea contribuie la reducerea diferențelor sociale și la disciplina elevilor.
Costul uniformelor poate varia însă considerabil, de la câteva sute de lei până la peste o mie de lei, în funcție de complexitatea și calitatea materialelor folosite.
Daniel David a declarat recent, referitor la uniformele obligatorii în școli, că eu, de obicei, sunt împotriva încolonărilor”. „Eu ce pot să spun este că aș încuraja școlile să facă acest lucru, dar nu aș vrea să impun din cabinetul de ministru”, a precizat acesta. Ministrul Educației a spus că nu avem niciun studiu care să arate că uniformele obligatorii ajută la ceva: „Mă întreb de ce ar trebui să le impunem, să fie obligatorii. Nu văd de ce. N-avem niciun studiu care să ne arate că ar conta mai mult, că ne ajută la ceva. Teoretic, sigur că am putea. Întrebarea este dacă vrem și dacă e bine. Eu, de obicei, sunt împotriva încolonărilor. Eu ce pot să spun este că aș încuraja școlile să facă acest lucru, dar nu aș vrea să impun din cabinetul de ministru. Probabil ați văzut și voi că în, nu știu, Statele Unite ai licee, ai școli care se mândresc cu uniforma lor. Este un element de identitate, dar acolo uniformă a fost stabilită pe bază voluntară de către școala respectivă, împreună cu părinții, elevii”.
Screenshot
Ce prevede Regulament-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar
ROFUIP 2024 prevede, printre altele, că elevii au obligația de a avea un comportament civilizat şi o ţinută decentă în unitatea de învăţământ.
Din noul Statut al Elevului a fost eliminată prevederea ca ținuta vestimentară să nu poată reprezenta un motiv pentru refuzarea accesului în perimetrul școlii. Amintim că Statutul Elevului 2024 a fost publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul ministrului Educației nr. 5.707 din 1 august 2024.
Concret, documentul publicat în Monitorul Oficial stabilește, printre altele, că elevii au îndatorirea de a se prezenta la școală și la toate activitățile organizate de aceasta într-o ținută vestimentară decentă.
Art. 14. — „(1) Elevii au următoarele îndatoriri: d) de a se prezenta la școală și la toate activitățile organizate de aceasta într-o ținută vestimentară decentă și adecvată și de a purta elementele de identificare în conformitate cu legislația în vigoare și cu regulamentele și hotărârile unității de învățământ preuniversitar”, conform Statutului Elevului 2024.
Screenshot
Învăţătoarea Silviana Spălătariu a declarat, pentru TVR Timișoara, că elevii „începuseră să calculeze cât costă hainele de pe ei”, înainte de introducerea uniformelor. Aceasta predă la Școala Gimnazială „Teodor Păcățian” Ususău, județul Arad, unde profesorii poartă aceeaşi uniformă ca elevii, potrivit Agerpres.
În octombrie 2024, Bogdan Stancu, învățător la 18 ani, a vorbit, la emisiunea Educație 9 de la TVR Craiova, despre uniformele elevilor. „Eu consider că mai taie un pic din aceste diferențe care încep să fie tot mai mari în zilele noastre între copii și hainele pe care le poartă aceștia”, a spus cadrul didactic. Acesta predă la Școala Gimnazială „Eliza Opran” din Işalniţa.
Daniel Alexandru Ion, șeful Inspectoratului Școlar Județean Dolj, a declarat că printr-o comunicare eficientă „vom reuși împreună să-i determinăm pe elevii noștri să înțeleagă că a veni îmbrăcat decent la școală reprezintă o formă de respect, în primul rând, pentru sine și apoi pentru ceilalți din jurul lor”. Declarațiile au fost făcute la emisiunea „Actual Regional” (TVR Craiova), în luna septembrie.
Ionela Neagoe, directorul Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din București, a declarat, anunl trecut, că elevii vin în clasa a V-a și „se vede această modalitate de a-l pune într-un fel pe celălalt într-o inferioritate, adică se uită de unde sunt adidașii tăi, ce fel de telefon ai.” Aceasta a spus că lucrează cu părinții la acest aspect și „cam prin clasa a VI-a toată lumea înțelege și nu se mai manifestă.”
Edupedu.ro a scris că școlile ar putea să solicite utilizarea obligatorie a uniformei școlare, potrivit unui proiect depus la Senat. Proiectul urmărește să completeze și să modifice Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cunoscută sub denumirea Legea Deca-Iohannis. Conform documentului, uniforma ar urma să fie acordată gratuit elevilor.
În proiect se arată că detaliile tehnice privind obiectele vestimentare și de încălțăminte ce compun uniforma școlară vor fi aprobate prin ordin al ministrului educației.
Uniforma şcolară are o tradiție îndelungată în România, ce datează din secolul al XIX-lea. Prima uniformă de școală pentru copii a fost introdusă în 1897 și era purtată de elevii școlilor din Turnu Severin.
Ulterior, în 1906, sub conducerea lui Spiru Haret, ministrul educației de atunci, uniformele au devenit obligatorii în toate școlile din țară. Pentru mulți ani, elevii au purtat uniforme albastre, care nu doar că ofereau un sentiment de apartenență la o instituție educațională, dar și de disciplină și respect.
În perioada comunistă, uniformele școlare au fost folosite pentru a promova egalitatea între elevi și pentru omogenizare. Copiii purtau uniforme simple, cum ar fi sarafane de școală pentru fete și pantaloni pentru băieți, toate având un aspect uniform și lipsit de diversitate.
Aceste uniforme erau menite să elimine diferențele sociale și să creeze un mediu egalitarist. După Revoluția din 1989, atitudinea față de uniformele școlare a început să se schimbe. Acestea au fost percepute din ce în ce mai mult ca un simbol al conformității și al lipsei de libertate personală. Drept urmare, multe școli au ales să nu mai impună purtarea uniformei, oferindu-le elevilor și părinților libertatea de a alege.
În zilele noastre, unele școli au păstrat tradiția uniformelor, considerând că acestea contribuie la menținerea unui standard de disciplină și apartenență, în timp ce altele au optat pentru o abordare mai flexibilă, ce permite elevilor să se îmbrace conform preferințelor lor, în limitele unui cod vestimentar decent.
De-a lungul timpului, au existat inițiative legislative menite să reintroducă uniformele obligatorii în toate școlile, dar acestea nu au trecut de votul parlamentarilor.
În prezent, uniformele sunt mai frecvent întâlnite în școlile private și în instituțiile de învățământ de prestigiu, unde sunt văzute ca un simbol al tradiției și excelenței academice.
De asemenea, uniformele pot fi importante în instituțiile de învățământ din țările anglo-saxone, în cazul în care te gândești ca cel mic să învețe cu profesor de engleză nativ, și nu numai.
În școlile de stat, uniformele sunt mai puțin întâlnite, fiind înlocuite de coduri vestimentare mai permisive care oferă elevilor libertatea de a-și alege hainele în funcție de propriul stil și preferințe.