Ana Costea: Pachetul minim de servicii sociale reprezintă o prioritate. 123 de milioane de euro ar costa acesta anual

„Pachetul acesta minim de servicii sociale care constituie unul dintre obiectivele prioritare ale mandatului meu se va realiza şi cu fonduri de la bugetul de stat, dar şi cu fonduri europene. Aşteptăm ca Ministerul Fondurilor Europene să dea drumul la ghiduri, astfel încât cu fişele de proiect pe care le aveam deja pregătite să reuşim să trecem la punerea în aplicare a acestora. Eu îmi doresc cât mai repede (n.r. să le punem în aplicare), noi le avem pregătite. L-am pilotat anul trecut. Avem sprijinul şi colegilor de la Sănătate, Educaţie, de la Ministerul Dezvoltării Regionale. Voi face tot ce îmi stă în putinţă să se realizeze”, a afirmat ministrul, la Parlament, la o dezbatere organizată de UNICEF România, pe tema pachetului minim de servicii.

Reprezentantul UNICEF în România, Sandie Blanchet, a amintit că, în ultimii ani, împreună cu autorităţile centrale, a pledat în mod susţinut în favoarea dezvoltării şi implementării unui pachet minim de servicii destinat familiilor vulnerabile.

„Acest pachet reuneşte, la nivel local, sectoarele protecţiei sociale, sănătăţii şi educaţiei, în scopul identificării şi susţinerii familiilor vulnerabile cu copii, în special a celor sărace, din zone rurale, din comunităţi de etnie romă, precum şi cu dizabilităţi. Astfel de servicii vizează prevenirea şi abordarea unor probleme precum: violenţa împotriva copilului, sarcinile la adolescente, bolile ce pot fi prevenite, abandonul şcolar etc. În mod concret, pachetul minim de servicii presupune ca în fiecare comunitate să existe cel puţin un asistent social, un asistent medical comunitar şi un consilier şcolar, care lucrează în echipă şi colaborează cu autorităţile locale şi judeţene, precum şi cu alţi actori relevanţi, cum sunt ONG-urile”, a spus Blanchet, conform Agerpres.

Potrivit acesteia, pachetul a fost implementat în sistem pilot în judeţul Bacău în vederea dezvoltării metodologiilor, standardelor şi normelor aferente, cu ajutorul granturilor norvegiene, UNICEF Franţa şi a sectorului corporativ.

Alte articole

Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, apariţie-surpriză la Guvern

Nicuşor Dan începe săptămâna cu un mesaj important pentru români: „Autorităţile trebuie să fie ferme!”

„Experienţa noastră demonstrează că pachetul minim de servicii aduce schimbări semnificative în viaţa copiilor. (…) Proiectul nostru pilot din Bacău demonstrează şi faptul că implementarea pachetului minim de servicii este fezabilă şi produce rezultate rapide. În decurs de 12 luni, au fost angajaţi şi instruiţi profesionişti la nivel local, iar aceştia au deservit 35.000 de gospodării în 38 de comunităţi, identificând peste 16.000 de copii vulnerabili, cărora au început deja să le acorde diverse servicii”, a susţinut reprezentantul UNICEF.

Sandie Blanchet a spus că, în prezent, UNICEF sprijină Guvernul României în demersul de elaborare a unei propuneri de finanţare din fonduri europene în vederea extinderii implementării pachetului minim în alte cinci sau şase judeţe, iar obiectivul final ar fi acela de a fi aplicat la nivel naţional.

Potrivit acesteia, costul pachetului minim de servicii este unul extrem de mic — între 30 şi 40 de euro per copil pe an, ceea ce ar însemna o investiţie anuală de 123 de milioane de euro.

La rândul său, ambasadorul Norvegiei în România, Tove Bruvik Westberg, a spus că, în cadrul granturilor norvegiene, proiectul privind incluziunea socială prin acces la servicii de bază este de importanţă „covârşitoare”.

În opinia sa, proiectul a avut de la început potenţialul de a atrage atenţia şi de a fi implementat la scară naţională.

„Extinderea la scară naţională presupune o atentă examinare a costurilor, a rezultatelor obţinute şi a asigurării capacităţii de a extinde o iniţiativă la nivel naţional”, a spus ambasadorul.

La rândul său, ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, s-a arătat îngrijorat de riscurile non-investiţiei în acest domeniu.

„Din punctul meu de vedere, ca ministru al Educaţiei, în fiecare zi pierdem potenţial greu de recuperat apoi. Sunt copiii noştri care nu au şansa să aibă familii care să le ofere suport pentru dezvoltarea lor şi nici nu trăiesc în comunităţi care să le ofere condiţiile necesare pentru a se putea realiza. Este o problemă de sistem. Este nevoie de sănătate, vrem să avem copii sănătoşi, este vorba de şcoală, vrem să îi educăm, este vorba de asistenţă socială. Am încredere că ceea ce aţi făcut va avea impact, pe care îl vom măsura peste ani. (…) Sunt îngrijorat de riscurile non-investiţiei în educaţie, riscuri majore”, a afirmat ministrul Educaţiei.