ANAF ia la bani mărunţi gospodăriile ţărăneşti. Ce trebuie să ştie micii fermieri

Micii producători din mediul rural intră oficial în vizorul ANAF. Măsura, care urmează să ajungă în Parlament pentru votul final, ar putea schimba radical modul în care este privită agricultura de subzistență din România şi vizează transparența și colectarea mai eficientă a datelor agricole. Totuși, mulți micii fermieri privesc schimbarea cu îngrijorare, temându-se de hârtii suplimentare, controale și posibile taxe noi, scrie Playtech.

Conform proiectului, fiecare primărie va centraliza informațiile despre producția locală și le va trimite lunar la ANAF, incluzând atât exploatațiile mari, cât și gospodăriile care vând câteva găini, ouă, lapte sau conserve preparate acasă.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a avizat în august proiectul de lege inițiat de aleși ai PSD: „Opinăm că raportarea regulată a acestor informaţii permite o mai bună monitorizare a producătorilor agricoli şi contribuie la formalizarea activităților economice din acest domeniu, consolidând astfel baza de date fiscale. Totodată, datele colectate pot fi utilizate pentru a fundamenta decizii privind subvenţiile, programele de sprijin pentru fermieri şi alte măsuri de dezvoltare rurală”.

Citeşte şi: Poşta Română, cel mai urât logo pentru frumoasa sumă de 48.000 de euro. Ce alte schimbări plănuieşte compania

Alte articole

ANAF a venit cu lista companiilor datoare la stat. Ce firme ocupă primele locuri

Guvernul Ilie Bolojan a aprobat un ajutor de 620 de milioane de lei pentru fermieri. Va fi redusă acciza la motorina utilizată în agricultură

Pe de altă parte, ANAF a luat în vizor marile averi și a găsit evaziune fiscală de 330 de milioane de lei la trei clujeni. Numai unul dintre ei a avut venituri suplimentare de 171 de milioane de lei pe care nu le-a declarat. Cel mai spectaculos caz este al unei persoane din Cluj la care ANAF a identificat venituri suplimentare de 171,92 milioane de lei. Pentru această sumă, autoritatea fiscală a stabilit obligații de plată de 47,5 milioane de lei, din care 27,5 milioane reprezintă creanțe principale și 20 de milioane de lei dobânzi și penalități.

Diferența față de primul trimestru este uriașă: atunci, cel mai mare caz descoperit de ANAF a fost al unui contribuabil din Sectorul 4 al Capitalei, cu venituri nedeclarate de 7,5 milioane lei.