ANAF nu iartă nimic. Inspectorii Fiscului dau iama în videochaturi şi verifică orice vânzare mai mare de 10.000 de lei de pe OLX sau Publi24

ANAF a introdus un prag de semnificaţie de 10.000 de lei pentru venituri din vânzarea de bunuri din proprietate personală, cum ar fi vânzarea de bunuri pe platformele online ca OLX sau Publi24, a anunţat Cosmin Neculiţă, şef serviciu Antifraudă, la evenimentul Profit E-commerce În căutarea eficienţei, după ani de creştere accelerată – Ediţia a VI-a. Pragul este folosit de Fisc pentru a trimite notificări şi pentru a controla persoanele în cauză dacă îşi achită taxele, dar nu înseamnă că veniturile sub acest nivel nu pot fi stabilite ca fiind din activitate economică sau că cele peste acest nivel intră obligatoriu în categoria aceasta, transmite News.ro.

ANAF foloseşte în prezent un prag de semnificaţie de 10.000 de lei pentru venituri din vânzarea de bunuri din proprietate personală pe site-urile de comerţ electronic. Astfel, o persoană care vinde asemenea bunuri, inclusiv pe platforme online, cum sunt, de exemplu, OLX sau Publi24, va intra în atenţia Fiscului odată ce depăşeşte 10.000 de lei ca venituri.

Oficial BNR: Instituțiile statului au devenit „o atracție pentru pilele politice”

Persoanele care depăşesc 10.000 de lei, probabil într-un interval de un an, deşi reprezentantul ANAF nu a precizat, vor primi de la Fisc notificare de conformare pentru declararea veniturilor şi plata taxelor.

Alte articole

ANAF a lansat o platformă online pentru vânzarea bunurilor confiscate. Primele produse: mașini de lux și ceasuri scumpe

Statul îți ia banii de pe card. Documentul pe care trebuie să-l depui până la 26 mai 2026, ești obligat de lege

„Fiecare persoană cam ştie de intenţia pe care o are când realizează o vânzare. Am identificat persoane care şi-au vândut bunurile proprii haine de vreo 300.000 de lei într-un an. Nu prea se întâmplă să ajungi să depăşeşti plafonul de scutire de TVA, de 300.000 de lei, din vânzare de haine proprii. Putem şi noi să demontăm aceste practici, prin intermediul unui control, însă acum am stabilit un prag de semnificaţie de 10.000 de lei. Ştiu că sună mic şi lumea se supără. De anul acesta am diminuat acest prag de semnificaţie, în care atunci când identificăm persoane care încasează rambursuri peste 10.000 de lei, trimitem o notificare, prin SPV dacă are sau prin Poştă, cu confirmare de primire, dacă nu este înrolat în SPV”, a spus Neculiţă.

Notificarea este o atenţionare şi nu o decizie de impunere. Veniturile care trec de 10.000 de lei pot fi catalogate ca venituri din activitate economică, dar nu este obligatoriu

„Îi anunţăm că au fost identificaţi cu rambursuri în valoare de peste 10.000 de lei, să spunem, care pot reprezenta venituri dintr-o activitate economică. Din ce am verificat nu sunteţi organizat într-o formă legală, de PFA, IF, altele asemenea, pentru a şti din timp. Cumva am eliminat dintre cazurile mari de persoane fizice”, a declarat Neculiţă.

ANAF a intrat în posesia listei cu românii care trimit colete cu plata ramburs. Cei care au încercat să fenteze sistemul au fost introduși automat într-o campanie de conformare voluntară

De la micii contribuabili care vând lucruri personale pe platformele online și până la industria de videochat, cu toții au intrat acum în vizorul Fiscului. Inspectorii au găsit cel puțin 500 de persoane care activează în sectorul videochatului și au venituri nedeclarate de milioane de lei, anunță Digi24. ANAF încearcă să identifice metode alternative de plată prin care se încasează banii, doar că situația este extrem de complicată. „Cei din industria de videochat sau creatorii de conținut (…) au sediul undeva pe o insuliță legată de Canada, te duci cu bărcuța să le duci o notificare din partea noastră”, spune Cosmin Neculiță, șeful serviciului Antifraudă.

ANAF încearcă să urmărească orice tranzație care se face online, spune șeful Antifraudă – de la criptomonede, care sunt foarte greu de urmărit, până la industria de videochat și cea a influencerilor și creatorilor de conținut.

Însă Fiscul are o mare problemă, pentru că in fiecare din aceste sectoare banii sunt rulați nu prin tradiționalele conturi bancare, ci prin metode alternative de plată, inventate tot de români, dar care sunt mult mai greu de urmărit.

Șeful Serviciului Antifraudă spune că atât cei care fac videochat, cât și unii creatori de conținut „folosesc soluții alternative de plată. Paxum este cel mai bun exemplu. Au sediul undeva pe o insuliță legată de Canada, te duci cu bărcuța să le duci o notificare din partea noastră”, spune Cosmin Neculiță, potrivit Profit.ro.

În atenția ANAF sunt și cei care vând bunuri personale pe platformele de anunțuri online și obțin de acolo venituri de peste 10.000 de lei. Șeful Antifraudă spune că Fiscul a identificat o persoană care a vândut online, într-un an, haine de 300.000 de lei, fără să declare veniturile sau să plătească taxe.