Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din care România a pierdut deja sume importante, se încheie în august. Prin urmare, strategia Guvernului de a amâna pentru ultimele luni implementarea unui jalon facil creează anumite riscuri, mai ales că măsura ar urma să fie introdusă printr-un proiect de lege la începutul verii, imediat înainte de vacanța de vară a Parlamentului.
Ca parte a angajamentelor asumate în cadrul PNRR, ANAF va introduce un sistem de bonusuri și sancțiuni aplicat în funcție de îndeplinirea unor criterii de performanță. Conform Profit.ro, se discuta în intern de un singur procentaj, de 10%, din partea experților Comisiei Europene, care considerau că acest sistem de +/-10% din salariu ar trebui să se aplice tuturor celor aproape 20.000 de angajați ai Fiscului.
Angajații care nu vor atinge criteriile de performanță (stabilite ulterior în funcție de specificul activității) ar putea fi sancționați cu o reducere de 10%, în timp ce cei care își ating obiectivele vor beneficia de un bonus tot de 10%.
Anul trecut, România a renegociat cu Comisia Europeană mai multe elemente cheie ale PNRR. În cadrul acestui proces, un jalon de până la 1 miliard de euro, legat de atingerea unor ținte privind colectarea TVA, comparativ cu nivelul din 2019 și cu termen final în 2024, a fost înlocuit cu noi angajamente ale ANAF, printre care și mecanismul de bonus/penalizare.
În urma revizuirii PNRR, ANAF a primit noi obiective de implementat până la mijlocul anului 2026.
Conform sursei citate, obiectivele pentru ANAF sunt următoarele:
1. Centralizarea funcțiilor de management al riscului și reorganizarea ANAF pentru eficiență și conformitate
– Centralizarea funcțiilor de management al riscului și planificare a inspecției fiscale la sediul ANAF, structurile teritoriale axate pe inspecție, declarare și executare silită;
– Unitatea Centrală de Management al Riscului are minimum 40 de experți specializați instruiți în cadrul RRF;
– Unitatea utilizează date combinate din e-Factură, e-Transport și SAF-T, prin intermediul noului depozit de date fiscale CNIF (gestionat de Ministerul Finanțelor);
2. Sistem de indicatori de performanță și testarea integrității funcționării personalului ANAF
– Intrarea în vigoare a unui nou set de Indicatori Cheie de Performanță (KPI) pentru principalele funcții ale ANAF: managementul riscului, inspecție fiscală, antifraudă și juridic;
– Instituirea unui sistem de testare a integrității pentru personalul ANAF, inclusiv utilizarea camerelor purtabile pe corp de tip bodycam în cel puțin trei domenii de operare (controlul mărfurilor, transport, HoReCa/retail);
– În cadrul sancționarilor, includerea unor prevederi privind încetarea raporturilor de muncă pentru funcționarii condamnați pentru corupție și interzicerea ocupării unor funcții publice ulterior.
– Introducerea unei structuri de stimulare cu malus/bonus pentru funcționarii ANAF, direct legate de performanța indicatorilor cheie de performanță (KPI).
3. Interconectarea dintre ANAF–MJ–ONRC și Avertizare Timpurie privind Insolvențele
– Semnarea unui protocol de partajare a datelor între ANAF, Ministerul Justiției și Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) pentru monitorizarea companiilor aflate în risc de insolvență;
– Crearea și integrarea unui model algoritmic de avertizare timpurie privind riscul de insolvență în sistemul de management al riscurilor al ANAF.
4. Intrarea în vigoare a actelor juridice pentru revizuirea cadrului privind insolvența și recuperarea creanțelor fiscale. Acesta va:
– Acorda statut prioritar sau securizat datoriilor fiscale către ANAF (TVA, impozite pe salarii);
– Stabili audituri financiare obligatorii pentru companiile care intră în insolvență cu datorii fiscale semnificative (peste 2 milioane RON);
– Limita utilizarea repetată a insolvenței de către entitățile afiliate, prin interzicerea persoanelor condamnate pentru fraudă cu TVA de a înființa noi firme;
– Acordă ANAF dreptul de vot în planurile de restructurare și de a contesta lichidatorii în cazurile de fraudă fiscală;
– Permite ANAF să blocheze vânzările de active subevaluate în cazurile de prejudiciu fiscal.
5. Facturare electronică obligatorie pentru toate tranzacțiile (RO e-Factură). Intrarea în vigoare a actelor juridice care impun:
– Utilizarea obligatorie a RO e-Factură pentru toate tranzacțiile B2B și B2C;
– Sancțiuni pentru nerespectare (amenzi, suspendarea/anularea codului TVA/inactivare).
6. Utilizarea obligatorie a caselor de marcat și integrarea cu e-Factură și SAF-T pentru toate sectoarele
– Utilizarea obligatorie a caselor de marcat pentru toate sectoarele de activitate și tipurile de tranzacții (B2B și B2C);
– Integrarea cu e-Factură și SAF-T printr-un sistem de date unificat funcțional, gestionat de ANAF.
– Includerea unei aplicații mobile dedicate care să permită cetățenilor să verifice chitanțele fiscale, sporind transparența, cultura conformității și integrarea datelor dispozitivelor fiscale în ecosistemul digital al ANAF.
7. Consolidarea cadrului ANAF privind prețurile de transfer, prin următoarele acțiuni:
– Consolidarea capacității instituționale și metodologice a ANAF de a elabora ghiduri, proceduri și note metodologice pentru structurile de audit care evaluează substanța economică a tranzacțiilor cu părți afiliate,
– Intrarea în vigoare a unui mecanism de soluționare a cazurilor de dublă impunere care decurg din ajustările prețurilor de transfer, în cooperare cu administrațiile fiscale ale altor state membre;
– Creșterea conformității voluntare prin extinderea mandatului ANAF de a emite Acorduri Prealabile privind Prețurile de Transfer (APA), atât retroactiv, cât și prospectiv;
– Crearea unui mecanism de analiză și utilizare a datelor internaționale privind tranzacțiile cu părți afiliate.
8. Extinderea obligației de a accepta plăți electronice
– Intrarea în vigoare a actelor juridice care introduc obligația de a accepta plăți cu cardul pentru toți operatorii economici din comerțul cu amănuntul și cu ridicata, inclusiv baruri și restaurante, cu o cifră de afaceri de peste 10.000 euro pe an. Obligația se aplică tuturor operatorilor economici din comerțul cu amănuntul și cu ridicata, inclusiv baruri și restaurante;
Noile acte juridice vor prevedea sancțiuni pentru întreprinderile care nu respectă legea.
9. Transparență fiscală și raportare publică privind performanța ANAF. ANAF va publica periodic:
– Structura și nivelul estimate ale deficitului de TVA, validate cu Institutul Național de Statistică (INS) și Ministerul Finanțelor, semestrial, cu sprijinul Băncii Mondiale (prima publicare în 2026);
– Statistici semestriale privind inspecțiile, sumele recuperate și sesizările penale.