SUBIECTE ROMANA BAC 2019. Un elev care răspunde corect la primul subiect poate lua nota 6, fără să fi citit vreo carte. BAREM ROMANA

SUBIECTE ROMANA BAC 2019. „Schimbarea punctajului pe noile modele pentru Subiectul I de la 40 de puncte la 50 de puncte este datorată celor 10 puncte care se acordau iniţial redactării întregii lucrări. Astfel, itemii de la punctul A. valorează 6 puncte, iar împreună însumează 30 de puncte, cât eseul de la Subiectul al III-lea, un motiv în plus pentru a acorda interes rezolvării acestora, dar și o cauză a dezinteresului elevilor pentru partea de literatură. Practic, un elev care răspunde corect la întrebările de la punctul A şi redactează textul argumentativ de la punctul B., poate lua nota 6”, scrie profesoara Irina Țoțan, potrivit edupedu.ro. Asta îi garantează elevului o notă de trecere la proba respectivă, chiar dacă nu a rezolvat nicio cerință de literatură.

Citeşte şi SUBIECTE ROMANA BACALAUREAT 2019. Testele, modificate semnificativ în ultimii 15 ani

„Subiectul al II-lea este punctat doar cu 10 puncte, deşi presupune dovedirea unor reale cunoştinţe de analiză şi interpretare a unui text literar. Formularea cerinţei şi punctajul care poate părea de ignorat duc la tratarea superficială a acestui subiect. Elevii trebuie să comenteze fragmentul în ansamblul lui, evidenţiind anumite particularităţi, dar limita minimă de 50 de cuvinte îi face pe aceştia să se rezume la o idee-două, neîncadrându-se în barem, de aceea şi la acest subiect se pierd puncte importante. În plus, textul literar la prima vedere, mai ales cel poetic, presupune asimilarea unor competenţe de analiză, un limbaj literar, abilităţi de argumentare. Se doreşte însuşirea unor trăsături ale curentelor literare, cunoaşterea valorilor artistice ale timpurilor verbale, noţiuni mai greu de recunoscut pentru majoritatea elevilor.

DE CE SUNT DIFERENȚE MARI LA NOTELE DUPĂ CONTESTAȚII

Diferenţele de notare dintre nota iniţială şi cea de la contestaţii pot fi cauzate de subiectivitatea evaluării, de o eroare de transcriere a notelor, de limitele baremului , de viziunea corectorilor asupra literaturii. Atât timp cât nu există o analiză literară unică asupra textelor literare, consider că trebuie apreciată încercarea elevilor de a interpreta o creaţie, având în vedere că unii dintre ei sunt absolvenți de profil real sau tehnologic şi au avut alocate mai puţine ore în curriculă. În egală măsură, toți trebuie să dovedească un mimimum de cunoştinţe, un interes real faţă de literatură.

AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE ALE SCHIMBĂRII GRILEI DE NOTARE

Avantajele schimbării structurii subiectelor în urmă cu doi ani pentru elevi ar fi:

Diminuarea memorării unor analize literare şi a clişeelor în exprimare;
Reducerea limitei minime la anumite cerinţe;
Posibilitatea promovării examenului cu nota 7 dacă se rezolvă corect Subiectul I şi II;
Raportarea unor răspunsuri la experienţele proprii de viaţă şi la un text dat;
Aplicarea unor noţiuni teoretice .
Dezavantajele schimbarii:

Reducerea ponderii textului literar;
Schematismul unor răspunsuri şi atenţia acordată de către elevi atingerii numărului minim de cuvinte, în defavoarea susţinerii logice a ideilor;
Nediferenţierea, în ansamblul, a subiectelor, pe profiluri, potrivit numărului de ore din curriculă;
Eliminarea unor cerinţe ce vizau şi cunoştinţe de limbă, de comunicare reală;
Renunţarea la exprimarea unui punct de vedere personal asupra uei opere literare;
Egalizarea ca punctaj între punctul A de la Subiectul I care presupune scrierea unor enunţuri de mici dimensiuni cu Subientul III, eseul pe o problemă de literatură, de minimum 400 de cuvinte;
Dezechilibrul între genurile literare pentru unele variante de subiecte.”