ANALIZĂ. Bucureștiul, la un cutremur distanță de dezastru! Peste 1.000 de clădiri riscă să se prăbușească, alte 33.000 ar putea fi grav afectate. Seismul din 18 noiembrie readuce în prim-plan vulnerabilitatea Capitalei

Ultimul cutremur din 18 noiembrie readuce în atenție o realitate pe care Bucureștiul nu și-o mai poate permite să o ignore. La aproape 50 de ani de la tragedia din 1977, Capitala României este extrem de vulnerabilă în fața unui seism major. Peste 1.000 de clădiri s-ar putea prăbuși, iar alte aproximativ 33.000 ar putea suferi avarii grave, conform ultimelor scenarii. În spatele acestor cifre se află locuințe, școli, spitale și viețile a sute de mii de oameni. Iar azi, întrebarea mea nu este doar cât de puternic va fi următorul cutremur, dar și cât de pregătit va fi Bucureștiul atunci când se va produce.
Diana SB
18 nov. 2026, 10:12
ANALIZĂ. Bucureștiul, la un cutremur distanță de dezastru! Peste 1.000 de clădiri riscă să se prăbușească, alte 33.000 ar putea fi grav afectate. Seismul din 18 noiembrie readuce în prim-plan vulnerabilitatea Capitalei
Clădirile din București, expuse în fața unui cutremur major Foto: Colaj RTV

Mișcarea tectonică produsă în noaptea de marți spre miercuri, 18 noiembrie 2026, în zona Vrancea, a avut magnitudinea de 5,7 și s-a produs la aproximativ 120 de kilometri adâncime. Cutremurul a fost resimțit de la 5 până la 10 secunde, inclusiv în București, unde unii locuitori au fost treziți din somn. Inițial, sistemul Google a raportat seismul la 6,5 grade pe scara Richter, o magnitudine care nu avea cum să nu te facă să te întrebi ce se poate întâmpla în următoarele minute. Cu toate acestea însă, Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Pământului a actualizat datele și a confirmat, cel puțin până acum, că seismul a avut 5,7 grade.

Directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Constantin Ionescu, a explicat că intensitatea în apropierea epicentrului a ajuns la gradele 5–6. El a precizat că activitatea seismică din Vrancea se menține în parametrii obișnuiți, fără indicii ale unei evoluții neobișnuite. Știm deci că este ceva normal, însă ce nu știm este ce se va întâmpla în cazul unui cutremur major. Asta pentru că timpul trece iar noi suntem la fel de nepregătiți.

Specialistul a atras atenția și asupra diferenței dintre magnitudine, care exprimă mărimea cutremurului la sursă, și intensitate, care descrie efectele resimțite într-o anumită localitate.

„Magnitudinea arată mărimea cutremurului la sursă și are aceeași valoare indiferent de locul în care seismul este resimțit. Intensitatea descrie cât de puternică a fost zguduirea într-un anumit loc, pe baza efectelor asupra oamenilor, clădirilor și mediului”, a spus el.

Întrebat despre posibilitatea producerii unor replici, șeful institutului a prezentat capacitatea de supraveghere a activității seismice din România. Acesta a precizat că INFP utilizează o rețea extinsă de echipamente care colectează permanent informații despre mișcările tectonice.

„INFP dispune de peste 200 de puncte automate de măsurare, care transmit date în timp real. Stațiile seismice înregistrează undele pe o perioadă mai lungă decât cele câteva secunde în care oamenii simt mișcarea”, a spus el.

Cutremurul din 18 noiembrie nu poate fi interpretat drept un semnal că urmează unul devastator. Dar readuce în discuție o vulnerabilitate documentată de ani întregi: REZISTENȚA FONDULUI CONSTRUIT AL CAPITALEI!

Planul adoptat de Consiliul General: până la 33.569 de clădiri rezidențiale grav afectate, aproape 1.000 prăbușite

Pe 30 septembrie 2026, Consiliul General al Municipiului București a adoptat, cu 36 de voturi pentru, Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor (PAAR) pentru anul 2026.

Documentul include scenarii din Concepția Națională de Răspuns Post-Seism, elaborată de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență în 2021.

Într-un scenariu de cutremur foarte puternic, cu magnitudinea între 7,4 și 8,1 Mw, produs în Vrancea la o adâncime de 90–110 kilometri, estimările indică:

  • 838–33.569 de clădiri rezidențiale grav afectate în București;
  • 739–19.234 de clădiri rezidențiale grav afectate în Ilfov;
  • efecte resimțite în 31 de județe și în Capitală.

Pentru un alt scenariu, cu magnitudinea de 7,4–7,7 Mw și adâncimea de 130–150 de kilometri, estimările pentru București sunt cuprinse între 430 și 2.608 clădiri rezidențiale grav afectate.

415 clădiri în clasa I de risc seismic. Numărul real al imobilelor vulnerabile rămâne necunoscut

Potrivit evidențelor Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, Bucureștiul are 415 clădiri încadrate în clasa I de risc seismic și aproximativ 490 în clasa a II-a. Datele detaliate incluse în PAAR 2026, raportate la 17 aprilie, indică 491 de clădiri în clasa a II-a, 157 în clasa a III-a și 12 în clasa a IV-a. Alte 1.458 de imobile figurează în categorii de urgență stabilite anterior, fără o încadrare corespunzătoare în actualele clase de risc seismic.

Clădirile din clasa I sunt considerate susceptibile de prăbușire totală sau parțială la un cutremur puternic. Cele din clasa a II-a pot suferi avarii structurale majore, fără ca pierderea stabilității să fie considerată probabilă. Problema este însă mult mai amplă decât lista imobilelor expertizate.

Directorul AMCCRS, Răzvan Munteanu, a invocat în octombrie o estimare a Băncii Mondiale potrivit căreia peste 20.000 de clădiri din București ar putea fi vulnerabile seismic. Estimarea nu reprezintă numărul clădirilor încadrate oficial în clase de risc. La nivel național, Ministerul Dezvoltării a comunicat în iulie 2026 că România nu dispune încă de un sistem informatic integrat care să centralizeze toate clădirile expertizate și clasele lor de risc.

Până atunci, 3.724 de clădiri trecuseră prin evaluare vizuală rapidă, între care aproximativ 2.305 rezidențiale, 780 din învățământ și 106 din sistemul sanitar.

Opt din zece bucureșteni cred că orașul nu este pregătit

Vulnerabilitatea clădirilor este dublată de lipsa pregătirii populației. Un studiu realizat în februarie 2025 de Fundația Comunitară București, în colaborare cu iZi data, pe un eșantion de 500 de respondenți, arată că 82% dintre bucureșteni consideră că orașul nu este pregătit pentru un cutremur major.

Cercetarea mai arată că:

  • 59% consideră cutremurele un pericol major;
  • 57% se simt vulnerabili în fața unui seism puternic;
  • doar 23% s-au informat prin cursuri sau ghiduri;
  • numai 15% și-au făcut un plan de acțiune;
  • doar 14% au încredere în Primărie și autoritățile locale în privința pregătirii pentru cutremur.

Alina Kasprovschi, directorul executiv al Fundației Comunitare București, a atras atenția asupra vulnerabilității Capitalei, amintind că Bucureștiul se află printre orașele expuse unui risc seismic ridicat.

„În fața unui astfel de pericol iminent, pregătirea nu mai este o opțiune, ci o necesitate urgentă”, a declarat aceasta la prezentarea studiului.

Lecția din 1977, încă neînvățată

La 4 martie 1977, cutremurul devastator care a lovit România a provocat 1.578 de decese, dintre care 1.424 în București. Alte 11.321 de persoane au fost rănite la nivel național, inclusiv 7.598 în Capitală. În București s-au prăbușit 32 de clădiri de înălțime mare sau medie. La nivelul țării, 32.900 de locuințe au fost grav avariate, iar aproximativ 200.000 de oameni au fost direct afectați.

Aproape cinci decenii mai târziu, multe dintre problemele structurale ale Capitalei continuă să existe. PAAR 2026 avertizează că riscul seismic al orașului este amplificat de concentrarea populației, a activităților economice și a instituțiilor publice și private.

În cazul unui cutremur major, efectele nu s-ar limita la prăbușirea sau avarierea clădirilor. Intervențiile ar putea fi îngreunate de drumuri blocate, incendii, avarii la rețelele de utilități și dificultăți de comunicare.

Vezi și: Cutremur PUTERNIC în România, în toiul nopții! Seismul s-a produs la ora 02:48 și a fost resimțit în București

Ce trebuie să faci în caz de cutremur

Dacă nu ești prins sub dărmâturi

În cazul în care casa ta nu este expusă riscului de prăbușire imediată, este de obicei mult mai sigur să te adăpostești în casă decât să pleci. Să rămâi în interior cu proviziile suplimentare de urgență înseamnă că eviți folosirea scărilor, care sunt cea mai vulnerabilă parte a unei clădiri și, după un cutremur, sunt nesigure din punct de vedere al structurii. Adăpostitul în casă sau la locul de muncă te împiedică, de asemenea, să fii lovit de căderea obiectelor din fațadele afectate ale clădirilor. De asemenea, le oferă timp salvatorilor să ajungă mai întâi la cele mai grave cazuri.

Amintește-ți aceste sfaturi pentru a reduce riscul atunci când cutremurul se oprește, potrivit platformei fiipregătit.ro.

  •  Pregătește-te pentru replici și fii pregătit să te AȘEZI, ACOPERI și să te ȚII.
  •  Rămâi calm. Liniștește persoanele speriate și copiii. Verifică încăperea și asigură-te că ești în siguranță. Îndepărtează-te de zonele avariate.
  •  NU fugi afară. Dacă nu te afli într-o clădire cu risc imediat de prăbușire, ești mai în siguranță în interior, într-un loc protejat, cu rucsacul de urgență.
  •  Verifică starea instalaţiei de gaz doar cu emulsie de apă şi săpun. Dacă sunt / simți emisii de gaz, deschide fereastra, apoi închide robinetul de gaz și îndepărtează sursele de foc.
  •  Fă rezerve de apă. Dacă alimentarea cu apă funcționează, umple cada şi alte recipiente, pentru rezervă (s-ar putea opri ulterior).
  •  Dacă te afli la parter, într-o clădire grav avariată, poți evacua după cutremur. Verifică împrejurimile și asigură-te că accesul la exterior este sigur. Fii atent la replici – acestea pot dărâma ceea ce cutremurul inițial nu a reușit.
  •  Protejează-ți capul atunci când te deplasezi. Poți folosi brațele, o carte groasă sau o pernă pentru a te acoperi.
  • NU folosi liftul. Poți rămâne blocat înăuntru.
  • NU coborî pe scări decât dacă ai verificat dacă există semne că structura lor nu este avariată – fisuri la capetele lor și la intersecția cu peretele, precum și crăpături pe peretele cu care se intersectează.
  •  Ia rucsacul de urgență cu tine.
  •  NU te întoarce în clădire. Clădirea încă se poate prăbuși chiar dacă seismul s-a oprit. Cere ajutorul salvatorilor dacă cineva apropiat este lăsat în urmă.
  •  Odată ajuns afară, rămâi în aer liber. Stai departe de clădiri, copaci, stâlpi și cabluri electrice.
  •  Mergi la locul de întâlnire sigur al familiei, identificat anterior în planul de urgență al familiei.
  •  Nu vorbi la telefon mult timp – rețelele sunt afectate. Sună doar pentru a semnala o urgenţă sau anunță scurt pe cineva despre tine.
  •  Verifică / ascultă instrucţiunile autorităţilor (radio, tv, internet, aplicații mobil).
  •  Nu folosi maşina decât în situaţii extreme. Căile de circulaţie trebuie lăsate libere pentru maşinile de intervenţie.
  •  În unităţile de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial, profesorii îndrumă copiii şi asigură protecţia acestora până la sosirea unui adult din familie.
    Dacă ești blocat
  •  Dacă ești blocat sub dărâmături, fă zgomot ritmic pe o țeavă sau alt obiect. Folosește un fluier în loc să strigi. Trimite un mesaj text pentru a cere ajutor.
  •  Protejează-ți gura, nasul și ochii de praf cu haina.
  •  Dacă ești blocat în casă, flutură o bucată de material de culoare deschisă (de exemplu, cearșaful) sau un semn „AJUTOR!” pentru a atrage atenția salvatorilor.
    Ce să faci în minutele, orele și zilele de după un cutremur
  •  Asigură-te că tu și familia ta sunteți în siguranță. Întâlniți-vă la locul de întâlnire sigur al familiei.
    Așteptați alți membri ai familiei un timp, deoarece călătoria poate dura mai mult decât în mod normal din cauza drumurilor blocate. Lăsați un bilet în care să le spuneți celor dragi că sunteți în siguranță atunci când trebuie să plecați.
    Marcați-vă ca fiind în siguranță pe social media.
  •  Ajută-i pe ceilalți și oprește sângerarea persoanelor rănite. Sună la 112 numai în cele mai grave cazuri – liniile de comunicare vor fi suprasolicitate și resursele insuficiente.
  •  Acoperă-ți gura, nasul și ochii cu un tricou, astfel încât să nu inhalezi praf.
  •  NU aprinde focuri, lumânări sau brichete. Scurgerile de gaz sunt frecvente după cutremure și folosirea greșită a surselor de iluminat ar putea duce la o explozie sau la un incendiu.
  •  Ascultă știri de urgență la radio. Urmează instrucțiunile autorităților.
  •  Ajută persoanele vulnerabile din cartierul și comunitatea ta care ar putea avea nevoie de asistență specială, cum ar fi copiii, persoanele în vârstă și persoanele cu dizabilități.
    Află cum să îți sprijini copiii care pot fi deosebit de traumatizați de un cutremur.
  •  Dacă ai nevoie de locuință temporară, alimente și medicamente, contactează serviciile locale de asistență socială sau ONG-urile comunitare, cum ar fi Crucea Roșie.

 Dacă locuința ta este încă în picioare:

  • Verifică cu autoritățile locale ÎNAINTE de a intra. Poate fi nesigur.
  • Oprește în siguranță toate utilitățile: apă, electricitate, gaz. NU reconecta singur utilitățile.
  • Respectă normele de siguranță și sănătate pentru curățarea locuinței.
  • Fă fotografii cu bunuri și obiecte stricate din casă. Contactează compania de asigurări.
  • Aruncă orice alimente și apă care ar fi putut fi afectate de cutremur, de exemplu pachete rupte.
  •  Ai grijă de animale. Pune în aplicare planul de urgență pentru relocarea acestora. Protejează-le de replici. Protejează-i și pe ceilalți de ei.