Mișcarea tectonică produsă în noaptea de marți spre miercuri, 18 noiembrie 2026, în zona Vrancea, a avut magnitudinea de 5,7 și s-a produs la aproximativ 120 de kilometri adâncime. Cutremurul a fost resimțit de la 5 până la 10 secunde, inclusiv în București, unde unii locuitori au fost treziți din somn. Inițial, sistemul Google a raportat seismul la 6,5 grade pe scara Richter, o magnitudine care nu avea cum să nu te facă să te întrebi ce se poate întâmpla în următoarele minute. Cu toate acestea însă, Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Pământului a actualizat datele și a confirmat, cel puțin până acum, că seismul a avut 5,7 grade.

Directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Constantin Ionescu, a explicat că intensitatea în apropierea epicentrului a ajuns la gradele 5–6. El a precizat că activitatea seismică din Vrancea se menține în parametrii obișnuiți, fără indicii ale unei evoluții neobișnuite. Știm deci că este ceva normal, însă ce nu știm este ce se va întâmpla în cazul unui cutremur major. Asta pentru că timpul trece iar noi suntem la fel de nepregătiți.
Specialistul a atras atenția și asupra diferenței dintre magnitudine, care exprimă mărimea cutremurului la sursă, și intensitate, care descrie efectele resimțite într-o anumită localitate.
„Magnitudinea arată mărimea cutremurului la sursă și are aceeași valoare indiferent de locul în care seismul este resimțit. Intensitatea descrie cât de puternică a fost zguduirea într-un anumit loc, pe baza efectelor asupra oamenilor, clădirilor și mediului”, a spus el.
Întrebat despre posibilitatea producerii unor replici, șeful institutului a prezentat capacitatea de supraveghere a activității seismice din România. Acesta a precizat că INFP utilizează o rețea extinsă de echipamente care colectează permanent informații despre mișcările tectonice.
„INFP dispune de peste 200 de puncte automate de măsurare, care transmit date în timp real. Stațiile seismice înregistrează undele pe o perioadă mai lungă decât cele câteva secunde în care oamenii simt mișcarea”, a spus el.
Cutremurul din 18 noiembrie nu poate fi interpretat drept un semnal că urmează unul devastator. Dar readuce în discuție o vulnerabilitate documentată de ani întregi: REZISTENȚA FONDULUI CONSTRUIT AL CAPITALEI!
Pe 30 septembrie 2026, Consiliul General al Municipiului București a adoptat, cu 36 de voturi pentru, Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor (PAAR) pentru anul 2026.
Documentul include scenarii din Concepția Națională de Răspuns Post-Seism, elaborată de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență în 2021.
Într-un scenariu de cutremur foarte puternic, cu magnitudinea între 7,4 și 8,1 Mw, produs în Vrancea la o adâncime de 90–110 kilometri, estimările indică:
Pentru un alt scenariu, cu magnitudinea de 7,4–7,7 Mw și adâncimea de 130–150 de kilometri, estimările pentru București sunt cuprinse între 430 și 2.608 clădiri rezidențiale grav afectate.
Potrivit evidențelor Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, Bucureștiul are 415 clădiri încadrate în clasa I de risc seismic și aproximativ 490 în clasa a II-a. Datele detaliate incluse în PAAR 2026, raportate la 17 aprilie, indică 491 de clădiri în clasa a II-a, 157 în clasa a III-a și 12 în clasa a IV-a. Alte 1.458 de imobile figurează în categorii de urgență stabilite anterior, fără o încadrare corespunzătoare în actualele clase de risc seismic.
Clădirile din clasa I sunt considerate susceptibile de prăbușire totală sau parțială la un cutremur puternic. Cele din clasa a II-a pot suferi avarii structurale majore, fără ca pierderea stabilității să fie considerată probabilă. Problema este însă mult mai amplă decât lista imobilelor expertizate.

Directorul AMCCRS, Răzvan Munteanu, a invocat în octombrie o estimare a Băncii Mondiale potrivit căreia peste 20.000 de clădiri din București ar putea fi vulnerabile seismic. Estimarea nu reprezintă numărul clădirilor încadrate oficial în clase de risc. La nivel național, Ministerul Dezvoltării a comunicat în iulie 2026 că România nu dispune încă de un sistem informatic integrat care să centralizeze toate clădirile expertizate și clasele lor de risc.
Până atunci, 3.724 de clădiri trecuseră prin evaluare vizuală rapidă, între care aproximativ 2.305 rezidențiale, 780 din învățământ și 106 din sistemul sanitar.
Vulnerabilitatea clădirilor este dublată de lipsa pregătirii populației. Un studiu realizat în februarie 2025 de Fundația Comunitară București, în colaborare cu iZi data, pe un eșantion de 500 de respondenți, arată că 82% dintre bucureșteni consideră că orașul nu este pregătit pentru un cutremur major.
Cercetarea mai arată că:
Alina Kasprovschi, directorul executiv al Fundației Comunitare București, a atras atenția asupra vulnerabilității Capitalei, amintind că Bucureștiul se află printre orașele expuse unui risc seismic ridicat.
„În fața unui astfel de pericol iminent, pregătirea nu mai este o opțiune, ci o necesitate urgentă”, a declarat aceasta la prezentarea studiului.
La 4 martie 1977, cutremurul devastator care a lovit România a provocat 1.578 de decese, dintre care 1.424 în București. Alte 11.321 de persoane au fost rănite la nivel național, inclusiv 7.598 în Capitală. În București s-au prăbușit 32 de clădiri de înălțime mare sau medie. La nivelul țării, 32.900 de locuințe au fost grav avariate, iar aproximativ 200.000 de oameni au fost direct afectați.

Aproape cinci decenii mai târziu, multe dintre problemele structurale ale Capitalei continuă să existe. PAAR 2026 avertizează că riscul seismic al orașului este amplificat de concentrarea populației, a activităților economice și a instituțiilor publice și private.
În cazul unui cutremur major, efectele nu s-ar limita la prăbușirea sau avarierea clădirilor. Intervențiile ar putea fi îngreunate de drumuri blocate, incendii, avarii la rețelele de utilități și dificultăți de comunicare.
Dacă nu ești prins sub dărmâturi
În cazul în care casa ta nu este expusă riscului de prăbușire imediată, este de obicei mult mai sigur să te adăpostești în casă decât să pleci. Să rămâi în interior cu proviziile suplimentare de urgență înseamnă că eviți folosirea scărilor, care sunt cea mai vulnerabilă parte a unei clădiri și, după un cutremur, sunt nesigure din punct de vedere al structurii. Adăpostitul în casă sau la locul de muncă te împiedică, de asemenea, să fii lovit de căderea obiectelor din fațadele afectate ale clădirilor. De asemenea, le oferă timp salvatorilor să ajungă mai întâi la cele mai grave cazuri.
Amintește-ți aceste sfaturi pentru a reduce riscul atunci când cutremurul se oprește, potrivit platformei fiipregătit.ro.
Dacă locuința ta este încă în picioare: