Analiza celor 18 sondaje prezidențiale, cu cinci zile înainte de alegeri. Care sunt punctele comune și unde pot apărea surprize

În timp ce liderul PSD, Marcel Ciolacu, pare să fi obținut deja un avantaj semnificativ în fața celorlalți concurenți, lupta pentru locul al doilea, care duce în turul doi al alegerilor prezidențiale, este încă foarte disputat.

Până în prezent, au fost publicate 18 sondaje de opinie realizate de mai multe instituții de cercetare a opiniei publice, care, deși folosesc metode variate de colectare a datelor, cum ar fi CATI (interviuri telefonice), PAPI (interviuri față în față) și CAWI (chestionare online), oferă o imagine generală a tendințelor actuale de vot. Este important de subliniat că, deși sondajele de opinie pot reflecta tendințele și așteptările electoratului, ele sunt influențate adesea de factori precum metoda de colectare a datelor, momentul realizării acestora și posibilele interese ale celor care le finanțează și le publică.

În acest context, studenții de la SNSPA, sub coordonarea profesorului Cătălin Stoica, au realizat o analiză detaliată a celor 18 sondaje publicate, oferind o evaluare riguroasă a datelor și tendințelor emergente. Concluziile lor vor fi prezentate în continuare, iar analiza agregată a sondajelor va oferi o imagine mai clară asupra dinamicii votului, subliniind aspecte relevante pentru înțelegerea evoluției acestei competiții politice importante.

(18 sondaje realizate de institutele CURS, INSCOP, SOCIOPOL, Avangarde-INSOMAR, BCS, AtlasIntel, Verifield, CIRA in perioada 10 octombrie -13 noiembrie, 2024):

Alte articole

Serviciul rus de Informații Externe (SVR) acuză România de „intimidarea” opozanților politici. Alegerile prezidențiale sunt date drept exemplu de „cenzură ideologică”

După ce a pierdut alegerile din România, George Simion încearcă să le câștige pe cele din Polonia: „E important pentru toată Europa și pentru toată creștinătatea”

Marcel Ciolacu = 27,20%

George Simion = 17,95%

Nicolae Ciucă = 14,36%

Elena Lasconi = 13,65%

Mircea Geoană = 11,21%”

”ESTIMĂRI ACTUALIZATE ALE SCORURILOR DIN ȚARĂ LA PREZIDENȚIALE

Am postat în urmă cu peste 10 zile o serie de estimări ale scorurilor la primul tur al prezidențialelor. Așa cum am scris atunci, împreună cu studenții și studentele de la cursul „Metodologia anchetei sociologice și a sondajelor de opinie,” monitorizăm sondajele privind primul tur al alegerilor prezidențiale de la noi. Studenții și studentele introduc datele publicate ale acestor sondaje, iar eu încerc să pun la punct o metodă de a recalcula scorurile candidaților ținând cont de (a) experiența institutelor de sondare; (b) metoda de intervievare (față-în-față, telefonic sau online); (c) perioada de timp rămasă până la alegeri.

Între timp, au mai fost publicate alte 9 sondaje (dublu față de numărul inițial) iar eu am încercat să recalibrez metoda de estimare a scorurilor pentru a spori calitatea estimărilor. Am încercat alte formule de ponderare folosind aceiași factori (experiența institutului, metoda și perioada de realizare a sondajului) și vă prezint mai jos rezultatele:

Mă bazez pe date ale unor sondaje așa cum au fost ele date publicității; se spune că, în unele cazuri, candidații sau partidele lor dau în presă date „coafate” astfel încât să nu își demobilizeze susținătorii și să îi liniștească pe sponsori că banii pe care i-au donat (legal dar cel mai adesea ilegal) au produs rezultate. Pornesc de la premisa că nu s-a întâmplat așa ceva.

Presupun că cifrele din presă reflectă date ale unor sondaje realizate efectiv și că nu sunt inventate ori puse din burtă într-un Excel cu grafice și difuzate apoi prin mass-media cu pretenția că au în spate un sondaj real (când, de fapt, el nu a fost făcut).

Citește și: Nicolae Ciucă, despre retragerea lui Ludovic Orban din cursa prezidențială: „O dovadă clară a forței PNL”. Ce invitație i-a lansat

Lăsând la o parte distorsiunile intenționate (și ne-etice), sondajele de opinie în toată lumea asta se pot „înșela” din motive care țin de logica cercetării sociale. În prezentarea sondajelor de la alegerile din SUA, The New York Times își avertiza cititorii că este normal ca sondajele să se înșele. Doar noi cerem de la sondaje PRE-ELECTORALE o precizie mai mare chiar decât măsurarea cu șublerul. Până și șublerele au o marjă de eroare (toleranță a măsurării). Sondajele (cercetări selective, adică cercetări care operează cu o selecție/felie dintr-o populație) produc rezultate care pot fi extrapolate cu o anumită marjă de eroare asumată (+/-3%, de regulă), la un anumit nivel de încredere (uzual, 95%). Lucrăm cu probabilități, nu cu certitudini; numai idioții au certitudini.

Rezultatele agregărilor mele nu pot fi mai bune decât materia primă (sondajele) pe care m-am bazat. La limită, vorba aia: gunoi bagi, gunoi iese (garbage in, garbage out, în engleză). Sau: „Am lucrat cu materialul clientului”.

Agregările mele pot fi influențate de așa-numitul efect al comportamentului de turmă al institutelor de sondare. Acest efect (herding effect) a fost discutat de celebrul statistician american Nate Silver cu ocazia alegerilor din SUA.(* El se referă la tendința institutelor de sondare de a da publicității rezultate care sunt asemănătoare cu cele ale altor institute; sondajele ale căror estimări se abat de la ceea ce a apărut deja în spațiul public, deși ar putea să fie corecte, sunt de obicei ascunse în sertar (nu se dau publicității) sau modelele estimative sunt prelucrate până când se apropie de cele ale altor sondaje date publicității, mai ales din punctul de vedere al predictiilor privind participarea la vot. Acest lucru se datorează incertitudinii inerente în cercetarea socială. Când un sondaj are rezultate care ies din tiparul celor mai multe alte sondaje realizate de competitori, apare îndoiala: Dacă am greșit noi? Presupunând că acest comportamentul de turmă al institutelor de sondare este prezent și în acest caz, atunci este posibil ca o agregare a datelor folosind simpla medie aritmetică a estimărilor să fie la fel de „exactă” precum cea propusă de mine (dar posibil diferită de ceea ce se va petrece în realitate la urne).

Estimările din sondajele pe care le-am inclus în analiză pot fi și sunt afectate de o serie de alte distorsiuni. Unul dintre ele este efectul spiralei tăcerii, identificat și teoretizat de Elisabeth Noelle-Neumann încă din anii ’70: tendința oamenilor de a-și ascunde opiniile (intențiile de vot) dacă le percep ca fiind minoritare, din teama de izolare sau dezaprobare socială. Foarte probabil acest efect s-ar fi înregistrat cu o amploare mai mare în cazul Dianei Șoșoacă, dar ea nu se mai află în cursă. Este posibil ca el să fie prezent cel puțin în cazul unui candidat rămas în cursă, dar amploarea lui să fie oarecum mai redusă.

SĂ NU IGNORĂM DIASPORA:

Modelele propuse se bazează pe sondaje ale căror reprezentativitate se referă la situația VOTULUI DIN ȚARĂ. Nu există sondaje care să fi fost făcute în diaspora sau care să includă estimări ale modului în care votul diasporei va influența scorurile finale. Este posibil ca în seara primului tur, exit poll-urile să arate o cvasi-egalitate între acei candidați care se vor situa pe locurile 2 și 3. Diferența o vor face voturile ce vor veni din străinătate. Aici aveți libertatea să speculați. Ați putea lua în calcul performanțele de la alegerile europarlamentare ale unor formațiuni politice; aici pare-se că AUR poate produce surprize mai ales în condițiile în care PNL-ul pare să fi renunțat la diaspora; nu a reușit nici sa depună liste de candidați pentru Camera Deputaților în diaspora la alegerile parlamentare. Așadar, eventualele comparații cu modelul meu se vor putea face luând în calcul doar scorurile oficiale DIN ȚARĂ.

RECAPITULARE:

Comparativ cu estimările de acum aproape 2 săptămâni, cele prezentate mai jos diferă întrucât:

(a) acum am luat în calcul 18 sondaje față de 9 sondaje de acum 2 săptămâni; atunci, data celui mai recent sondaj se situa la sfârșitul lunii octombrie;

(b) între timp, în țară, scorurile unor candidați au crescut, ale altora au scăzut, iar unii dintre aceștia s-au desprins ca lideri de pluton;

(c) implicit și șansele ori probabilitățile unora de a intra în turul al II-lea s-au schimbat într-o anumită măsură; spre exemplu, acum 2 săptămâni, când cel mai recent sondaj luat în calcul fusese terminat cu 23 de zile înainte de data alegerilor, probabilitățile unor candidați de a intra în turul 2 erau altele, calculate conform analizei tendințelor de până atunci; în perioada ulterioară, lucrurile s-au schimbat: un candidat din plutonul secund pare a se fi desprins de restul, un fapt ce a dus la creșterea șanselor acestuia de a intra în finală, comparativ cu șansele celui care atunci era pe locul al treilea. Am avertizat în postarea de atunci că cifrele se pot și se vor schimba.

(d) ierarhia a rămas însă aceeași ca acum 2 săptămâni;

(e) am regândit formula de ponderare în urma unor modelări repetate, motiv pentru care scorurile PONDERATE diferă de cele anterioare, dar, repet, ierarhia e aceeași;

(f) ca regulă generală, pe măsură ce ne apropiem de data alegerilor, în teorie, estimările din sondajele pre-electorale ar trebui să se apropie mai mult de realitate, toți ceilalți factori fiind egali.

(g) Și estimarea anterioară și cea de acum vizează doar voturile din țară, fără străinătate.

Citește și: CTP a dezvăluit care este câștigătorul dezbaterii prezidențiale, în opinia sa: ”Nu-mi permit să-mi suspend analiza lucidă, oricât aș detesta un personaj”

Pot estimările din sondaje (și implicit cele făcute de mine) să difere de ceea ce va fi duminica viitoare la urne? Da, din următoarele motive: 1) lucrăm cu probabilități, nu cu certitudini; 2) rezultatele oricărui sondaj de opinie și teoria statistică își asumă că estimările au anumite marje de eroare (că doar nu facem recensământ, deși statul român are probleme și în a face recensăminte ori cercetări exhaustive; Imperiul Roman avea probabil o evidență mai exactă a cetățenilor săi decât o are statul român în secolul XXI); 3) datele celui mai recent sondaj inclus în analiză au fost culese cu 11 zile înainte de data alegerilor; 4) zilele rămase până la alegeri pot produce surprize (de ex., scandaluri, dezvăluiri, cu potențiale efecte negative asupra unor candidați); 5) rezultatele primului tur vor depinde de rata de participare la vot și mobilizarea inegală a susținătorilor diferiților candidați, atât în țară cât și în străinătate.

Vă prezint mai jos rezultatele estimărilor făcute pentru votul din țară, însoțite de un grafic cu limitele inferioare și superioare ale estimărilor acestor scoruri pentru primii 5 candidați, însoțite de niște intervale de încredere. Astea, grosso modo, sunt valori TEORETICE minime și maxime, calculate pentru un nivel de încredere de 95%.  Marja de eroare EMPIRICĂ (ori reală) a sondajelor de opinie este adeseori mai mare decât cea teoretică, aproape dublul acesteia, fiind influențată de factori precum spirala tăcerii, dezirabilitate socială, rate diferite de răspuns pe sub-grupuri de votanți, metodologie de eșantionare etc. Marja empirică de eroare se calculează adecvat după alegeri, comparând rezultatele oficiale cu estimările din sondaje pre-electorale. Aveți în vedere că, deși cifrele atestă diferențe între candidați în cazul votului din ȚARĂ, în cazul unor candidați aceste diferențe NU sunt neapărat statistic semnificative. Ochiometric, vedeți în graficul de mai jos în ce măsură limitele intervalelor se suprapun, mai ales în cazul celor aflați pe locurile 2, 3, 4 și 5. Din nou, ATENȚIE LA VOTUL DIN DIASPORA (vedeți comentariul de mai sus), care poate duce la răsturnări de situație mai ales pentru locurile 2, 3, dar și 4 și 5”, scrie Profesorul Cătălin Stoica pe pagina sa de facebook.

ESTIMĂRI SCORURI PENTRU CANDIDAȚII AFLAȚI ÎN SONDAJE PE PRIMELE 5 LOCURI (18 sondaje realizate de institutele CURS, INSCOP, SOCIOPOL, Avangarde-INSOMAR, BCS, AtlasIntel, Verifield, CIRA in perioada 10 octombrie -13 noiembrie, 2024):

Marcel Ciolacu=27,20%

George Simion=17,95%

Nicolae Ciucă=14,36%

Elena Lasconi=13,65%

Mircea Geoană=11,21%”

Despre Profesorul Cătălin Stoica

Este profesor universitar doctor abilitat la Catedra de Sociologie, Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative. În 2005 obţine titlul de Doctor în Sociologie la Universitatea Stanford din SUA, unde a şi predat, ȋn calitate de doctorand, propriile cursuri (Introducere ȋn sociologie; Sociologia societăţilor socialiste şi post-socialiste). Între 2007 si 2015 a fost Director General al Centrului de Sociologie Urbană şi Regională (CURS).

Cursuri predate: Metode şi tehnici de cercetare în sociologie și psihologie; Metodologia anchetei sociologice; Stratificare şi inegalităţi sociale; Antropologie economică (studii aprofundate/Master); Stratificare și mobilitate socială (studii aprofundate/Master); Teorie sociala

Citește și: Marcel Ciolacu, ultimul mesaj pentru contracandidații săi înainte de turul I al alegerilor prezidențiale: „Eu îmi văd de drumul meu”