Analiză Financial Times: Votul de duminică marchează începutul uneia dintre cele mai controversate și imprevizibile perioade politice din istoria post-comunistă a României

George Simion, liderul extremist al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), care a promis să „Facă România mare din nou”, este considerat favoritul pentru a câștiga duminică. Candidatura sa a fost susținută de sprijinul lui Călin Georgescu, o figură controversată, aflată în centrul anulării alegerilor din noiembrie, fiind acuzat că a beneficiat de interferențe rusești.

Citește și: Românii din diaspora au început să voteze. Alegerile prezidențiale au debutat oficial în Noua Zeelandă

Lui Georgescu i-a fost interzis să mai candideze în martie, după o anchetă legată de posibile finanțări ilegale ale campaniei sale și o serie de tentative de subminare a ordinii democratice. El neagă acuzațiile și a descris ancheta ca fiind „tiranie”, scriu editorii de la Financial Times.

Cu câteva zile înainte de primul tur de scrutin, Simion este în fruntea sondajelor de opinie, dar se preconizează că nu va ajunge la pragul de 50% necesar pentru a câștiga președinția din primul tur. Astfel, se deschide calea pentru un candidat pro-UE de centru, care ar putea câștiga în al doilea tur.

Alte articole

ISW: Victoria lui George Simion ar putea avansa obiectivele Kremlinului ANALIZĂ

România, lider în UE la deficit bugetar. Banii împrumutați s-au dus pe pensii și salarii, nu pe investiții ANALIZĂ

Un loc fruntaș în sondaje nu a însemnat succesul în alegeri

În alegerile din noiembrie, Simion a ieșit pe locul 4, deși era preconizat să câștige locul 2, în sondaje. În același timp, victoria lui Georgescu în primul tur a fost aproape ignorată de către institutele de sondare.

Cu toate acestea, avansul lui Simion în sondajele dinainte de alegeri este considerat fără precedent.

Candidații pro-UE, Crin Antonescu și Nicușor Dan, se află într-o competiție strânsă pentru un loc în al doilea tur, cu Antonescu având un mic avantaj față de Dan.

Elena Lasconi, care a ajuns în al doilea tur anul trecut, înainte de anularea acestuia, se află în sondaje în zona de unul-două procente și a pierdut susținerea partidului său, care i-a cerut să se retragă în favoarea lui Dan.

Victor Ponta, fostul prim-ministru social-democrat și candidat autoproclamat de tip „Maga”, a reapărut ca un candidat-surpriză.

În total, 11 candidați sunt în cursa pentru prezidențiale.

Scenarii pentru al doilea tur

Sondajul realizat luni de institutul românesc FlashData a prezis că George Simion va câștiga primul tur al alegerilor cu 29%, urmat de Crin Antonescu cu 26% și Nicușor Dan cu 23%.

Sondajul a inclus și cinci scenarii pentru al doilea tur, programat pe 18 mai. Antonescu ar fi favoritul pentru a câștiga în fața lui Simion, cu un avantaj de 4 puncte procentuale, potrivit institutelor de sondare. Totuși, în fața lui Nicușor Dan, Simion ar deveni președinte, cu un avantaj de 5,5%.

Analiștii susțin că o parte din electoratul lui Antonescu ar putea fi mai dispus să voteze pentru Simion, pe considerentul că acesta ar fi mai „patriotic” decât primarul Capitalei, Nicușor Dan. În același timp, susținătorii lui Dan ar putea să-l sprijine pe Antonescu în al doilea tur, pentru a împiedica extrema dreaptă să ajungă la putere.

Alegerile anulate din România și impactul lor asupra Europei

Decizia de a anula alegerile din cauza unor presupuse interferențe rusești a plasat Bucureștiul în centrul atenției atât al Moscovei, cât și al administrației Trump din SUA.

Președintele rus Vladimir Putin a început să ridiculizeze oficialii români, în timp ce SUA au condamnat anularea alegerilor, numind această mișcare o tentativă de a eluda democrația și de a suprima opiniile politice marginale.

O victorie a extremei drepte de tip „Maga” ar întări rândurile liderilor populisti pro-Rusia din Europa, care se opun unui sprijin suplimentar pentru Ucraina și caută să își accentueze legăturile cu administrația Trump, scriu editorii de la FT.

Prim-miniștrii din Ungaria și Slovacia, Viktor Orbán și Robert Fico, dar și Alice Weidel, liderul opoziției de extremă dreapta din Germania, încearcă să profite de valul „Maga” în timp ce susțin simpatia pro-rusă.

În ultimele luni, Simion a încercat să atenueze ostilitatea față de Kiev, NATO și UE, având în vedere că partidul său face parte din aceeași familie politică cu premierul de dreapta din Italia, Giorgia Meloni, un susținător ferm al Ucrainei.

Totuși, atât Antonescu, cât și Dan au avertizat că, dacă nu câștigă președinția, România riscă să devină un aliat nesigur care joacă în mâinile lui Putin.

Dan a descris orientarea politicii externe a României ca fiind „cel mai important lucru în joc după aceste alegeri”, adăugând că doar el sau Antonescu ar garanta angajamentul continuu al României față de UE și NATO.

Citește și: Alegeri prezidențiale 2025. Votarea în străinătate a început joi seara, la secţia din Auckland, Noua Zeelandă