Analiză The Economist. Dragnea, printre liderii cu probleme penale care conduc din umbră România într-o direcţie greşită

Într-o amplă analiză intitulată „Puterea nu se află întotdeauna acolo unde v-aţi putea aştepta în Europa”, jurnaliştii de la The Economist se întreabă dacă nu cumva Italia va urma exemplul Poloniei, României şi Cehiei în cazul în care alianţa fostului premier Silvio Berlusconi va câştiga alegerile legislative de duminică.

Jurnaliştii de la The Economist afirmă că europenii s-au obişnuit cu astfel de personaje din umbră, „de când Vladimir Putin conducea Rusia din postura de premier, în timp ce factotumul său, Dmitri Medvedev, îi ţinea cald tronul prezidenţial”.

Primul exemplu de personaj din umbră citat în analiza publicaţiei britanice este Jaroslav Kaczynski, şeful partidului aflat la guvernare în Polonia, considerat şi cel mai proeminent din această categorie de oameni politici.

„În decembrie, Kaczynski a expediat-o rapid pe Beata Szydlo pentru a face loc lui Mateusz Morawiecki, adjunctul ei. Decizia a fost luată pentru a îmbunătăţi relaţiile disonante ale Poloniei cu partenerii europeni (…) Dar liderii Europei ştiu cine este în realitate la conducere. Kaczynski a ales să rămână în umbră, poate pentru a evita inflamarea unui segment larg al alegătorilor polonezi care detestă populismul său naţionalist”.

Alte articole

Ilie Bolojan, sfidător la adresa unei femei însărcinate, îngrijorată că Guvernul ia bani de la mamele care își cresc copiii: „În Germania indemnizația se dă pentru numai un an și este de numai 65% din venitul net”

Ilie Bolojan a numit-o directoare de cabinet pe Irina Ana Smărăndița, fostă sinecuristă la Poșta Română, plimbată de directorul companiei la Paris de 8 martie pe banii statului

Jurnaliştii britanici îşi îndreaptă apoi atenţia spre România, afirmând că „în alte părţi, condamnarile penale au ţinut politicienii păpuşari departe de scena”.

„În România, o condamnare pentru fraude electorale nu îi permite lui Liviu Dragnea, care conduce formaţiunea de guvernământ Partidul Social Democrat, să ocupe funcţia (de premier, n.red). De asemenea, el se confruntă cu un şir de anchete de corupţie. Aşa că, în schimb, el dirijează o serie de prim-miniştri fără însemnătate, în timp ce îşi îndeamnă partidul să lupte împotriva «statului paralel» din România, inclusiv împotriva Direcţiei Anticorupţie, şi să adopte legi care să facă mai dificilă combaterea corupţiei”, afirmă The Economist.

Despre ultima schimbare a premierului de la Bucureşti, jurnaliştii comentează că „Viorica Dăncilă, un membru obscur al Parlamentului European, a devenit al cincilea prim-ministru al României în doar puţin peste doi ani”, transmite Mediafax.

Cât priveşte Cehia, ca şi în cazul Poloniei şi României, jurnaliştii britanici sunt de părere că premierul Andrej Babis, un om de afaceri devenit politician, care se confruntă cu acuzaţii de corupţie, va dirija din umbră guvernul de la Praga pentru că potenţialii parteneri de coaliţie ai partidului său şi-au condiţionat sprijinul de retragerea sa.

În cele din urmă, jurnaliştii de la The Economist tratează scenariul victoriei coaliţiei de dreapta, în care Forza Italia, a lui Silvio Berusconi, ar putea obţine cele mai multe mandate, potrivit celor mai recente sondaje de opinie.

„La fel ca Dragnea, o condamnare penală, în acest caz pentru fraudă fiscală, nu îi permite lui Berlusconi să preia o funcţie (în guvern, n.red), cel puţin până anul viitor, dar are locotenenţi loiali”, afirmă jurnaliştii britanici, care comentează că cel mai plauzibil candidat la funcţia de premier al Italiei, Antonio Tajani, preşedintele Parlamentului European, „nu a reuşit să scape de aerul de mediocritate” în această funcţie, dar „deţine esenţiala virtute de a-i fi rămas fidel lui Berlusconi, căruia la un moment dat i-a servit drept purtător de cuvânt, de la înfiinţarea (partidului) Forza în 1993”.