Anca Dragu nu vrea să fie premierul României, transmit surse România TV. Guvernatoarea Băncii Naționale a Republicii Moldova a transmis refuzul președintelui Nicușor Dan, care ar fi chemat, deja, liderii partidelor la negocieri, la Palatul Cotroceni.
Pachetul pentru măsurile fiscal-bugetare impactează puternic și formarea Guvernului, pentru că Ilie Bolojan condiționează acceptarea mandatului de premier de creșterea TVA de la 19% la 21%.
Potrivit surselor politice, discuția de joi seară de la Palatul Cotroceni s-a încheiat fără un compromis: Ilie Bolojan a insistat pe creșterea TVA de la 19% la 21%, ca parte a unui set de măsuri de echilibrare bugetară „necesare acum, nu peste două luni”, în timp ce Nicușor Dan a rămas ferm pe poziția exprimată în campania electorală, potrivit căreia nu va accepta majorarea taxelor pe consum.
Discuțiile de joi seară s-au încheiat cu președintele Nicușor Dan, care le-a spus celor de la PNL că ”în mod normal astfel de negocieri durau 3-4 luni”.
La scurt timp după încheierea întâlnirii, Ilie Bolojan a părăsit Palatul Cotroceni și s-a întors la sediul PNL pentru a se consulta cu liderii partidului. Surse liberale declară că formațiunea nu mai acceptă „jocuri politice fără finalitate” și îl invită public pe președintele Nicușor Dan „să vină cu tehnocratul său, dacă nu vrea guvern politic”. PNL ar urma să susțină orice nume de tehnocrat dacă nu va fi desemnat Ilie Bolojan.
Fost ministru de Finanțe, fost președinte al Senatului și actual guvernator al Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu rămâne un nume activ în spațiul public din România. Revenirea sa recentă în București și întâlnirea programată cu Nicușor Dan, potrivit unor surse citate de Gândul, readuc în atenție traiectoria sa profesională și implicarea politică în ultimii ani, transmite Mediafax.
Anca Dragu a intrat în atenția publicului în perioada guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș, unde a ocupat funcția de ministru al Finanțelor între 2015 și 2017. Cu un profil profesional solid, construit în instituții precum Banca Națională a României, Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană, Dragu a promovat în timpul mandatului său o serie de măsuri de relaxare fiscală, digitalizare și reformare a codului fiscal.
După încheierea mandatului guvernamental, a rămas activă în spațiul politic, devenind membră a formațiunii RO+ fondată de Dacian Cioloș și ulterior parte a Alianței USR-PLUS. A fost aleasă senatoare în legislatura 2020–2024, iar timp de aproape un an a ocupat funcția de președinte al Senatului României – o premieră pentru o femeie în istoria legislativului.