Anchetă în cazul unor săpături arheologice făcute la mănăstirea din Baia de Aramă

O echipă de poliţişti specialişti în patrimoniu, de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Mehedinţi, a început o anchetă după ce reprezentanţii Episcopiei Severinului şi Strehaiei au depus, luni, o plângere împotriva unei firme din Baia de Aramă pe care o acuză că face săpături arheologice ilegale sub altarul Mănăstirii „Sfinţii Voievozi”, deşi deţine autorizaţie pentru cercetări arheologice în jurul mănăstirii, scrie Mediafax.

„Poliţia Baia de Aramă va începe o anchetă în acest sens şi vom lua măsurile legale care se impun cu privire la cele constatate cu ocazia lucrărilor care au loc la Mănăstirea Sfinţii Voievozi”, a declarat, marţi, inspectorul Octavian Tivig de la Poliţia Baia de Aramă.

Săpăturile la Mănăstirea „Sfinţii Voievozi” din Baia de Aramă au început luni, fiind coordonate de către arheologul Gheorghe Petrov de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca.

„Este un diagnostic arheologic prin care se vor constata anumite lucruri la faţa locului. Nu pot să vă dau răspunsuri concrete pentru că nici eu nu le cunosc. De asta mă aflu aici. Este un diagnostic arheologic avizat de Ministerul Culturii, aşa cum se întâmplă la multe obiective în ţara asta”, a afirmat arheologul Gheorghe Petrov.

Alte articole

Bătaie pe portocale după ce un TIR s-a răsturnat în Mehedinți. Oamenii s-au călcat în picioare să strângă fructele de pe jos VIDEO

Când mașina de serviciu devine spion: instalație improvizată descoperită de doi polițiști din Mehedinți. Ironiile și controversele apărute pe rețelele sociale

Pe de altă parte, preotul Mihai Zorilă, consilier economic la Episcopia Severinului şi Strehaiei, cel care a depus plângerea la Poliţie, a declarat că reprezentanţii Muzeului de Istorie a Transilvaniei din Cluj au subcontractat o firmă din Baia de Aramă care face săpături cu un utilaj de mare tonaj, aceasta fiind surprinsă în anii trecuţi că ar fi făcut săpături neautorizate, în căutarea aurului pe care l-ar fi ascuns Constantin Brâncoveanu, în anii 1700, în zona respectivă.

„Este o autorizaţie emisă de Ministerul Culturii şi Cultelor. Am fost înştiinţaţi de Direcţia Patrimoniu Cultural a judeţului Mehedinţi, ne-am conformat punerii în aplicare, am venit la ora respectivă şi am constatat că persoana autorizată, un colectiv de cercetare arheologică format din trei specialişti coordonaţi de responsabilul ştiinţific al acestei cercetări, domnul Gheorghe Petrov, au întreprins aici săpături cu un buldo-excavator. Am constatat că efectuarea acestor lucrări a fost subcontractată de o altă firmă, din Baia de Aramă, asupra căreia planează suspiciunea că a mai făcut de-a lungul timpului anumite cercetări pe cont propriu”, a declarat consilierul economic al Episcopiei Severinului şi Strehaiei, preotul Mihai Zorilă.

Vechiul aşezământ monahal (iniţial a fost mănăstire de călugări) datează încă din jurul anilor 1400, din vremea Sfântului Nicodim de la Tismana, având o biserică de lemn acoperită cu învelitoare de şiţă. Un document din 1672 îl menţionează pe egumenul mănăstirii pe nume Evghenie de la Mănăstirea Hilandar din Muntele Athos. În locul bisericii de lemn a fost zidită actuala construcţie abia la sfârşitul secolului al XVII-lea, la îndemnul domnitorului Constantin Brâncoveanu. Mănăstirea Baia de Aramă şi-a început activitatea din anul 1703, iar biserica mănăstirii păstrează integral pictura originală, executată din pridvor până în altar în tehnica al fresco. Pictura este specifică decoraţiunii interioare de sfârşit de secol XVII, început de secolul XVIII din teritoriul românesc aflat între Carpaţii Meridionali şi Dunăre.

În şedinţa Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Olteniei din 29 ianuarie 2008 a fost aprobată reînfiinţarea Mănăstirii Sfinţii Voievozi din Baia de Aramă ca mănăstire de călugăriţe sub jurisdicţia Episcopiei Severinului şi Strehaiei.

Citeşte şi Veşti bune pentru arheologi: Se va înfiinţa o bază de date europeană