Decizia guvernului a fost aspru criticată de economistul Andrei Caramitru, care susține că în spatele întârzierilor și al procedurilor complicate se află o strategie de menținere a unor statistici demografice nereale, cu implicații directe asupra repartiției politice și a alocărilor bugetare. Acesta afirmă că blocarea adoptării noilor documente ascunde realități care ar putea schimba semnificativ distribuția mandatelor în Parlament și în administrația locală.
„Statul după ce a amânat 13 ani buletinul electronic (care e OBLIGATORIU în UE). Acum mai blochează o dată. Și face tot ce se poate să nu își facă lumea așa ceva. Nebunia cu «buletin cipat» e lansată ca propagandă tocmai ca nu cumva lumea să își facă documentul ăsta nou”, a scris economistul Andrei Caramitru pe Facebook, mesaj care a strâns peste 2.300 de aprecieri și sute de distribuiri și comentarii.
El arată că diferențele dintre evidențele statistice și realitatea demografică sunt semnificative.
„Nu sunt unde spune statul/INS că sunt (în sate/rural). Sunt sau în orașele mari de la noi sau plecați în diaspora. Termitele însă trebuie să fure de la buget așa că nu pot permite să se afle asta, să fie cifrele corecte. Altfel s-ar închide primării, s-ar pierde fonduri din Saligny. Am avea mai puțini europarlamentari și parlamentari. Ba mai mult, ar fi mult mai mulți parlamentari de București, Ilfov, Timișoara, Cluj etc. și mult mai puțini de Ialomița, Vaslui, Botoșani, Gorj etc. Ar duce la o schimbare politică totală. Tragedie!!!!!! Pentru termite e tragedie!!!!!!”, adaugă Caramitru.
Potrivit acestuia, strategia autorităților a inclus mai multe etape.
„După, au fraudat masiv și brutal recensământul. Acum fac tot să blocheze să fie cat mai puține buletine noi. De asta și procedura să îți obții un buletin nou cu adresa nouă când te muți la oraș e aproape imposibilă. Totul e făcut în direcția termitelor”, susține el.
Pe de altă parte, Ministerul Afacerilor Interne explică reducerea obiectivului prin „securizarea investiției” și „eficientizarea utilizării fondurilor PNRR”. Oficialii invocă de asemenea capacitatea scăzută a autorităților locale de a gestiona cererile, lipsa de familiaritate a personalului cu noile proceduri, precum și infrastructura neuniformă pentru preluarea datelor biometrice.
Conform datelor oficiale, până la 28 august 2025 erau emise 436.674 de cărți electronice de identitate și fuseseră preluate 467.290 de cereri. MAI a anunțat extinderea numărului de ghișee la 672, posibilitatea depunerii cererilor la orice serviciu de evidență, organizarea de caravane, introducerea unui sistem de preluare online și dezvoltarea unei aplicații mobile pentru citirea sigură a datelor.