Consultantul economic Andrei Caramitru atrage atenția asupra unei direcții foarte puțin explorate în discuțiile cu privire la reforma bugetară și sustenabilitatea economică, și anume valorificarea activelor statului.
El nu este de acord cu creșterile de taxe sau reducerile de cheltuieli și susține că România are un patrimoniu public de zeci de miliarde de euro care ar putea fi privatizat.
„Când discutăm de o restructurare a statului, de cheltuieli prea mari, de datorie. Oamenii se gândesc imediat la tăieri de costuri și/sau creșteri de taxe. E super limitativ așa ceva, și e stupid. Trebuie să te gândești cu prioritate și la ACTIVELE statului. Care valorează zeci de miliarde și nu produc nimic.”, afirmă Andrei Caramitru.
Analistul identifică patru mari categorii de active care ar putea înlocui nevoia de ajustări fiscale bruște și ar atrage investitori.
„Avem 4 zone:
Firmele care produc bani (gen Hidro, Romgaz etc) – în care statul are acționariat prea mare (în mod normal pe reguli europene ar trebui să fie 49% maxim, restul pe bursă locală).
Citește și : Planul sumbru al Guvernului pentru reducerea deficitului: creşteri de taxe, impozite noi şi blocarea investiţiilor
Aici e de discutat și de Portul Constanța, de aeroporturi, CEC, Romsilva etc (care în mai toate țările sunt deținute privat / pe bursă – adică de fondurile de pensii ale oamenilor).”
Apoi, se orientează către firmele care nu produc profit, precum TAROM sau firmele de producție și distribuție energie către municipii, care ar trebui închise sau vândute.
„2) Firme ale statului care sunt imense găuri negre. TAROM, firmele de producție și distribuție energie către municipii etc.
În total sunt vreo 1400 de firme de stat, multe deținute de CJ-uri, o treime deja în insolvență.
Aici trebuie închis și/sau vândut MASIV.”
Caramitru vorbește despre un aparat economic de stat supradimensionat, în care pierderile sunt cronice, iar eficiența, minimă. Soluția: închiderea și privatizarea rapidă.
„3) Terenuri, clădiri etc. deținute de stat sau firme de stat care nu produc absolut nimic.
Vorbim de o valoare de multe zeci de miliarde de EUR aici.
De ex – de ce să fie la RAPPS hotelul de pe Kiseleff care e praf sau Casa Presei Libere care e lăsată în mizerie?
De ce să nu le vinzi la unii care le pot opera normal?”, arată Andrei Caramitru.
Criticând blocajele administrative, el aduce în discuție clădiri-simbol abandonate sau subutilizate, care pot fi repuse în circuitul economic.
„4) Autostrăzile – da, da – care în toate țările normale la cap nu se fac pe deficit și pe datorie publică, ci prin PPP-uri (impact zero pe deficit și pe datoria statului).
Noi avem zero.
Trebuie mutată toată infrastructura pe PPP, ba chiar și mare parte din ce se face local (ca în UK, de exemplu).”, transmite Andrei Caramitru.
Caramitru acuză lipsa completă de viziune în ceea ce privește finanțarea marilor lucrări publice și propune un model anglo-saxon, bazat pe parteneriate cu sectorul privat.
Concluzia sa este una foarte simplă: e mult mai ușoară generarea de bani din active, decât creșteri de taxe și tăieri de cheltuieli.
„Așa că cei care urlă să creștem imediat taxele de fapt urlă așa: vrem bani de la privați ca să păstrăm un sistem care nu funcționează.
Statul trebuie REDUS, DIMINUAT – masiv – NU CRESCUT!
E absolut esențial asta – altfel ajungem în situația țărilor din Europa de Vest cu taxe imense, creștere zero și datorii la cer.
Grecia. Trebuie să fim cu taxe mici și stat mic, ca în țările de succes, NU INVERS!”, încheie Andrei Caramitru.