Vortexul polar schimbpă clima la final de an. Echinocţiul de toamnă bate la uşă cu vânt puternic şi ceaţă matinală, uneori şi ploi mărunte şi apăsate specifuice anotimpului, dar gândul zboară deja la zăpezile de altădată, brazii împodobiţi şi târgurile de Crăciun cu miros de vin fiert, turtă dulce şi voturi care să arate ca la Craiova e mai frumos ca la Viena în ultima lună a anului.
O zonă de înaltă presiune va aduce o vreme perfectă de sfârșit de vară în multe părți ale Europei Centrale și de Est. La începutul săptămânii, acesta se va deplasa spre estul continentului, în timp ce un ciclon cu un front rece bine conturat va avansa dinspre vest.
Astfel, vremea va fi clar împărțită pe continent, mai ales duminică. În spatele frontului, se va instala o atmosferă de toamnă răcoroasă, cu ploi extinse din nordul Spaniei, peste Franța, până în țările Benelux și Marea Britanie.
ANM explică ce efecte va avea vortexul polar care se formează deasupra Arcticii asupra României
Între timp, regiunea mediteraneană, Europa de Est și statele baltice vor avea parte de mult soare. Totodată, va fi foarte cald, cu temperaturi între 25°C în Lituania și 32°C în România, Grecia și Balcani.
Pe termen lung, Vortexul Polar are o istorie lungă și puternică de impact asupra vremii de iarnă în Statele Unite, Canada și Europa, mai ales atunci când începe să se prăbușească la mijlocul sezonului, ceea ce s-a întâmplat de mai multe ori în ultimii ani, potrivit severe-weather.eu.
În fiecare an, pe măsură ce ne apropiem de toamnă, regiunile polare încep să se răcească. Acest lucru se întâmplă deoarece Soarele se află mai jos pe cer, iar mai puțină energie ajunge la Polul Nord. Însă, în timp ce temperaturile polare scad, atmosfera din zonele mai sudice rămâne relativ caldă.
Orașele din România în care încep ninsorile din octombrie. Meteorologii Accuweather anunță vortex polar încă din toamnă
Aceasta creează o diferență puternică de temperatură între regiunile polare și cele subtropicale, ceea ce începe să genereze o circulație ciclonica de presiune scăzută pe întreaga emisferă nordică. Aceasta se extinde de la straturile inferioare până sus în atmosferă. Aceasta este cunoscută sub numele de Vortex Polar.
Meteorologii avertizează că, în funcție de evoluția acestuia, România ar putea fi lovită de episoade de frig intens și ninsori abundente, alternate cu perioade mai blânde. Deja, un nou vortex polar începe să se formeze deasupra Arcticii, iar specialiștii avertizează că evoluția lui ar putea influența decisiv iarna 2025/2026 în Europa, inclusiv în România.
Potrivit meteorologilor, anul acesta vortexul polar se formează mai slab decât media. În plus, doi factori importanți ar putea să-l destabilizeze în lunile următoare.
Specialiștii spun că este vorba despre La Niña, fenomen climatic care afectează temperaturile oceanului Pacific și are legături cu ierni mai reci în emisfera nordică, dar și QBO negativ, o schimbare a direcției vânturilor din stratosferă, care favorizează și ea un vortex instabil.
Prin urmare, crește probabilitatea producerii unui „eveniment de încălzire stratosferică bruscă”, un fenomen în care vortexul se rupe, iar aerul arctic coboară spre Europa.
Dacă aceste prognoze se confirmă, iarna 2025/2026 ar putea aduce în România perioade cu episoade de frig intens și ninsori abundente, alternate însă cu intervale mai blânde.
În anii trecuți, astfel de rupturi ale vortexului polar au provocat valuri de frig în toată Europa.
„Vortexul polar, în această perioadă, este normal să se formeze, așa cum normal este și dezvoltarea lui, mai ales în sezonul rece. (…) În emisfera nordică, în atmosfera înaltă, avem cam de pe la 12-15 kilometri până mai sus, un curent foarte puternic care se deplasează în jurul Polului Nord, în sens invers acelor de ceasornic, în sens ciclon. și în atmosfera joasă, de asemenea, există această tendință de a avea în continuare până spre suprafață o circulație care să înconjoare Polul Nord. Este caracteristic sezonului rece”, a explicat climatologul Roxana Bojariu, pentru Digi24.
Vortexul polar are o istorie lungă și puternică de impact asupra vremii de iarnă în Statele Unite, Canada și Europa.
„Există o caracteristică a vortexului, la înălțime mare, care poate, în anumite condiții, să dea anumite semnale prognostice, dar numai cu câteva săptămâni înainte, 3-4 săptămâni înainte. Și e foarte complex acest vortex – poate fi perturbat și de condițiile de la suprafață, dar și de condiții care țin de atmosfera înaltă. Dar, încă o dată, este greșit să spui că, dacă se formează mai rapid sau e acum puternic sau e slab vortexul vom știi sigur cum va fi la iarnă.
Vorbim de România și de statisticile noastre, vedem că tendința de creștere a temperaturii este cea mai mare în anotimpul de vară și pe locul doi în anotimpul de iarnă. (…) Așa că ierni în care să avem multe zile cu temperaturi mai mari decât în mod obișnuit, cu zile în care să nu avem ninsori, în care ploaia să înlocuiască ninsoarea – acestea sunt caracteristici statistice, care sunt favorizate de fundalul încălzirii globale. Dar asta nu exclude episoade limitate în timp, cu condiții severe.”
Datele satelitare arată că temperaturile și presiunea în zona arctică au început deja să scadă, semn al formării acestui fenomen. Vortexul polar este monitorizat atent de meteorologi, deoarece modul în care evoluează poate face diferența între o iarnă blândă și una cu episoade severe de frig și ninsori abundente.
Vortexul polar apare în fiecare toamnă, odată cu răcirea Polului Nord. Atunci se creează un „guler” de vânturi puternice la mare altitudine care, atunci când este stabil și puternic, ține aerul rece blocat în zona arctică.
Dacă vortexul slăbește sau se rupe, masele de aer rece pot coborî spre latitudini mai joase, provocând episoade de iarnă dură în Europa, inclusiv în zona României.
Potrivit meteorologilor, anul acesta vortexul polar se formează mai slab decât media. În plus, doi factori importanți ar putea să-l destabilizeze în lunile următoare:
Astfel de condiții cresc probabilitatea producerii unui „eveniment de încălzire stratosferică bruscă” – un fenomen în care vortexul se rupe, iar aerul arctic coboară spre Europa.
Dacă aceste prognoze se confirmă, iarna 2025/2026 ar putea aduce în România perioade cu episoade de frig intens și ninsori abundente, alternate însă cu intervale mai blânde. În anii trecuți, astfel de rupturi ale vortexului polar au provocat valuri de frig în toată Europa, inclusiv în Balcani.
Deocamdată, specialiștii avertizează că scenariile nu sunt definitive, iar evoluția vortexului va fi monitorizată atent în următoarele luni. Cert este că startul mai slab al acestui fenomen sugerează o iarnă dinamică, cu șanse mai mari de episoade reci și instabile în regiunea noastră.
Căldură excepțională în Alpi
Chiar și zonele de la altitudini mai mari în Alpi, cum ar fi în jurul localității Zermatt din Elveția, se bucură de vreme de tricou. – © Roundshot
Reclame
Zilele acestea, vremea este neobișnuit de caldă pentru această perioadă a anului în Alpi. În zonele de vale, temperaturile vor urca peste 30 de grade în unele locuri, mai ales vineri și sâmbătă.
Mai mult, căldura se resimte clar și la altitudini mai mari. În stațiuni montane precum Chamonix, Zermatt și Sölden, temperaturile atinge valori estivale, în jur de 25 de grade.
Radarul temperaturilor arată temperaturi de 25 până la 30 de grade în văile cantonului elvețian Valais, vineri.Izoterma de zero grade se află uneori chiar la 4500 de metri. Asta înseamnă că doar cele mai înalte vârfuri ale Alpilor mai au temperaturi ușor negative.