„Nu ştiu dacă este prea mult ceea ce îmi doresc, dar mi-aş dori o formă de disciplină socială, în sensul de a se înţelege riscurile la care se supune populaţia care sacrifică porci în zonele afectate şi poate genera transferul bolii direct sau indirect în regiuni încă indemne, neafectate de boală. Sigur că factorul cel mai important care generează acest risc este hrănirea aceasta neconformă a porcului, nu ştiu dacă este corect, dar aş spune chiar primitivă, cu resturi alimentare. Este principalul factor de risc care face posibil transferul bolii dintr-o regiune afectată într-una neafectată. Trebuie să înţelegem că generăm nişte riscuri cu nişte consecinţe enorme, care afectează cetăţenii ţării. Nu cred că poate sau îşi propune cineva să controleze în detaliu fiecare cetăţean care sacrifică porcul, îl plimbă, îl duce dintr-o parte în alta. Oamenii trebuie să înţeleagă. Nu putem pune un jandarm la fiecare poartă”, a declarat pentru AGERPRES preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Geronimo Brănescu.

El consideră că fiecare stat trebuie să identifice şi să aplice măsurile cuvenite, pe specificul ţării, însă în România nu se poate vorbi despre o măsură atât de radicală, precum interzicerea creşterii porcilor în gospodăriile populaţiei.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Unul dintre cei mai cunoscuţi economişti ai FMI: „Riscul ...

Ghidul ANAF 2024. Până când trebuie să plătească impozitul ...

„Nu cred că va putea face cineva aşa ceva. Comisarul Hogan (comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan, n.r.) a spus că România adăposteşte peste 75% din porcii crescuţi în gospodăriile populaţiei din toate statele Uniunii Europene. Această cifră spune tot. Fiecare stat trebuie să identifice şi să aplice măsurile cuvenite. Dacă vorbim de 75% din porcii crescuţi în gospodăriile populaţiei din Europa, nu cred că putem vorbi de o măsura atât de radicală: interzicerea creşterii porcilor în gospodăriile populaţiei, dar cred că boala va face această separaţie. Acolo unde boala va recidiva şi nu se vor respecta condiţiile impuse de autorităţi, sigur că oamenii, unii dintre ei, vor renunţa văzând că lupta cu boala e inegală. Este un adevăr constatat de toate statele afectate. Astfel, se va detaşa un segment care se va specializa şi îşi va crea acele ferme în interiorul cărora să crească un anumit efectiv de porcine, dar să poată să asigure şi condiţii de biosecuritate care să le menţină efectivele în viaţă şi să fie şi valorificabile, iar alţii nu vor putea, nu vor şti, nu vor dori să respecte aceste condiţii şi vor plăti preţul pierderii animalelor şi probabil într-o bună zi vor renunţa”, a explicat Brănescu.

Întrebat dacă poate oferi un orizont de timp în care România ar putea eradica pesta porcină africană, Brănescu a răspuns că niciun specialist nu ar putea oferi „cu onestitate” un termen.

„Mi-e greu să fac o prognoză şi nu cred că un specialist ar putea cu onestitate să spună un termen. Vă pot spune însă că autorităţile române fac eforturi susţinute pentru a gestiona epidemiologic boala. Aici intervin şi alţi factori, respectiv nivelul de extindere. Dacă boala va fi dusă de factorul uman şi împrăştiată în toată ţara va fi şi mai greu de gestionat. Pe de o parte, cu cât ai o zonă mai mică de gestionat cu atât o poţi face mai eficient. Pe de altă parte, este presiunea riverană, depindem de evoluţia epidemiologică din Moldova, din Ucraina, din Ungaria, chiar şi din Bulgaria, unde a intrat boala şi poate să se întoarcă şi să ne creeze o presiune epidemiologică pe segmentul sud-vestic, unde noi deocamdată ne apărăm. Depinde şi de factorii interni şi de cei externi”, a precizat acesta.

Pe de altă parte, şeful ANSVSA a atras atenţia că, la ora actuală, în România, poate să mai apară un risc secundar din cauza sacrificării pe ascuns a animalelor şi congelarea cărnii, respectiv trichineloza, în afara celui generat de pesta porcină africană.

„O altă problema subsecventă care derivă din situaţiile pe care le-am întâlnit până acum o reprezintă formele acestea de sacrificare ascunsă a animalelor, care, în afară de riscul generat sub aspectul pestei porcine africane mai generează un risc secundar: trichineloza. Oamenii, ascunzând sacrificările, nu au mai procedat nici măcar la transmiterea către medicul veterinar a probelor necesare identificării trichinelei spiralis şi iată cum riscurile se amplifică. Dacă se mai poate face ceva la un porc congelat? Greu şi nu întotdeauna proba este relevantă. Într-o infestaţie medie spre scăzută, mai ales dacă nu mai sunt zonele din care se prevalează probe şi se duce pur şi simplu o masă musculară rămasă prin congelator, proba poate să fie negativă dar să nu fie relevantă, iar animalul să fie infestat”, explică Brănescu.

În opinia acestuia, România traversează o perioadă de presiune epidemiologică redusă pe PPA, ceea ce arată că boala ar putea intra pe un trend uşor descendent, însă „ziua de astăzi, nu seamănă cu cea de mâine şi nici cu cea de ieri şi ne putem aştepta la episoade absolut imprevizibile”.

„Din experienţa dobândită în lupta cu PPA am aflat că ziua de astăzi, nu seamănă cu cea de mâine şi nici cu cea de ieri, astfel că ne putem aştepta la episoade absolut imprevizibile. Faptul că temperaturile scad şi vor scădea în mod semnificativ în perioada următoare şi faptul că s-a terminat recoltarea la toate categoriile de cereale, deci în mod normal nu ar mai exista motive pentru deplasarea la câmp în zona rurală, ceea ce ar putea genera transferul de virus între diferite localităţi pe de o parte, şi pe de altă parte o zonă de migraţie mai extinsă pentru porcul mistreţi, ar putea fi factori favorizanţi pentru restrângerea epidemiologiei bolii”, a subliniat şeful ANSVSA.

Potrivit sursei citate, la ora actuală în România sunt afectate de PPA 287 localităţi din 18 judeţe, cu un număr 1.092 de focare aflate în evoluţie, dintre acestea 16 se află în exploataţii comerciale. De asemenea, pe zona silvatică la porcul mistreţ sunt 167 de cazuri pozitive.

„Până la această dată au fost eliminaţi 360.800 de porci, dar cel mai semnificativ procent din această cifră îl reprezintă porcii care au fost eliminaţi din exploataţii comerciale. În gospodăriile populaţiei au fost afectate 12.245 de animale, iar uciderea preventivă s-a aplicat la un număr de 50.937 de animale dintr-un total de 7.589 de gospodării, în timp ce din exploataţii comerciale au fost eliminaţi 297.618 porci. În aceste zone mai durează refacerea efectivelor. Avem într-adevăr localităţi unde s-au introdus porci santinelă şi aşteptăm să fim absolut siguri că virusul a dispărut din zonele afectate de boală şi mediul va permite introducerea de animale. Singura exploataţie comercială care a ieşit de sub restricţie este Carniprod din Tulcea, dar deocamdată nu are intenţia să repopuleze”, a adăugat preşedintele ANSVSA.

De asemenea, Brănescu a anunţat că la ora actuală singurul focar depistat în judeţul Dâmboviţa a fost stins.

În ceea ce priveşte despăgubirile acordate proprietarilor de animale, şeful ANSVSA a subliniat că 7.862 de proprietari au primit deja peste 190,11 milioane de lei, iar la ora actuală sunt fonduri alocate pentru „toate despăgubirile aflate în lucru, dar şi pentru cele estimate”.

„De la Comisia Europeană, pe partea de fonduri, încă nu ne-a venit niciun răspuns, ştim că procedural acesta poate să dureze 10 luni şi chiar un an, dar noi ne-am făcut temele în termenele reglementate. Am primit toate documentaţia, nu ne-au cerut precizări suplimentare până în prezent. În ceea ce priveşte concluziile auditului desfăşurat de CE la mijlocul lunii octombrie, cred că în circa 20 de zile de la finalizarea auditului va fi transmis draftul pentru a putea emite şi noi opinii în legătură cu constatările lor, după care se stabileşte răspunsul oficial. La discuţiile de închidere ne-au spus că au constatat condiţiile extrem de grele sub raportul presiunii epidemiologice în care s-a lucrat în România, în condiţiile acestui sistem de creştere şi ale geografiei ţării”, a mai preşedintele ANSVSA.

Conform ultimelor date transmise de Autoritate, pesta porcină africană evoluează în prezent în 287 de localităţi din 18 judeţe, fiind înregistrate 1.092 de focare (dintre care 16 în exploataţii comerciale) şi 167 de cazuri la mistreţi. În total au fost eliminaţi 360.800 de porci afectaţi de boală.

Cele mai multe focare sunt în continuare judeţele Tulcea – 570, dintre care 5 focare la exploataţii comerciale şi un focar, la o exploataţie de tip A şi 74 de cazuri la mistreţi, în Ialomiţa – 125 de focare în gospodăriile populaţiei şi 33 de cazuri la mistreţi, în Brăila – 109 de focare, dintre care 9 focare la exploataţii comerciale şi un caz la mistreţi, în Călăraşi – 88 de focare, unul la o exploataţie comercială şi 22 cazuri la mistreţi, iar în Constanţa – 86 de focare în gospodăriile populaţiei şi trei cazuri la mistreţi.

Prezenţa virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.

Specialiştii veterinari reafirmă că orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană, iar pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, în timp ce proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Pesta porcină africană este o boală virală a porcinelor domestice şi sălbatice, cu evoluţie rapidă şi mortalitate de până la 100% pentru porcii care se îmbolnăvesc. Pentru această boală nu există vaccin şi nici tratament. Singurele metode de prevenţie eficiente sunt menţinerea unui nivel înalt de biosecuritate la ferme şi gestionarea rapidă şi eficientă a posibilelor focare de boală – raportare, restricţii privind mişcarea animalelor, a produselor şi subproduselor provenite de la porcine, sacrificarea animalelor susceptibile şi controlul circulaţiei animalelor.

Potrivit autorităţilor veterinare, pesta porcină africană nu afectează şi nu se transmite la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire, însă există un impact la nivel social şi din punct de vedere economic.