„Ne-am obişnuit să spunem aproape automat câteva lucruri despre Parlament: că este forul reprezentativ suprem, că este instituţia cheie a democraţiei pentru că reprezintă multitudinea opiniilor şi intereselor unei societăţi, că este un spaţiu de dezbatere şi decizie. A venit momentul să privim mai adânc, dincolo de aceste cuvinte, să scoatem discuţia despre Parlament din clişee şi s-o ancorăm în realitate. Într-o Europă care s-a confruntat cu o criză profundă, această realitate înseamnă scăderea încrederii în instituţia Parlamentului, creşterea autorităţii Executivului în raport cu legislativul şi, nu în ultimul rând, tentaţia populismului”, a spus Antonescu, citat de Agerpres, în debutul discursului susţinut la prima sesiune a ASE intitulată „Relaţiile dintre Camerele superioare şi Camerele inferioare”.

Preşedintele Senatului a subliniat că una dintre consecinţele crizei în Europa este „profund politică”.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Cei din PSD cer USR-ului să o excludă pe Clotilde Armand din ...

EXCLUSIV | Nicușor Dan, adevărul despre cum se înțelege cu ...

„Atunci când vorbim despre criză în Europa, ne gândim automat la măsuri economice, la austeritate, bugete sau mişcări sociale. Dar una dintre consecinţele nevăzute sau poate prea puţin sesizate ale acestei stări de fapt este profund politică. Ea vizează întărirea guvernelor, creşterea puterii lor în materie de legiferare, în detrimentul Parlamentului. În faţa crizei a fost nevoie de măsuri rapide, de multe ori impopulare, care trebuiau asumate politic imediat. Iar acest lucru nu putea fi decât apanajul Guvernului. De aici şi până la eludarea Parlamentului sau slăbirea rolului său nu e decât un pas. Guverne mai puternice şi parlamente mai slabe, un alt tip de raport între puteri, acesta este unul din efectele crizei. Nu judecăm această realitate în termeni valorici, de bine sau rău, dar este necesar s-o privim cu luciditate şi să decidem ce fel de viitor ne dorim”, a afirmat Crin Antonescu.

Potrivit preşedintelui Senatului, un alt efect al contextului actual este tentaţia crescândă a populismului, iar Parlamentele sunt vulnerabile în prezent deoarece „decontează neîncrederea în clasa politică”.

„Criza economică şi-a găsit reflecţia într-o profundă criză de încredere şi legitimitate. Şi nu doar în administraţie, ci în tot ce înseamnă sfera publică: sunt contestaţi oameni politici şi instituţii, sunt puse sub semnul întrebării chiar valori şi principii, se cere schimbarea unor cutume şi practici. Pericolul major rezidă în încercarea de a rezolva criza de încredere prin măsuri populiste sau administrative. Parlamentele sunt azi vulnerabilizate pentru că decontează neîncrederea în clasa politică, acumulată în perioada de criză, iar una dintre reacţiile imediate este creşterea presiunii spre unicameralism sau reducerea numărului de parlamentari, acolo unde ele nu sunt neapărat expresia unei anumite arhitecturi a statului, unei nevoi reale sau unei viziuni politice”, a explicat el.

Crin Antonescu nu crede că unicameralismul sau reducerea numărului de parlamentari ar fi soluţia pentru creşterea încrederii opiniei publice în instituţia legislativului.

„Încrederea publică nu vine din numere sau structuri – vorbesc aici de numărul de Camere şi de parlamentari -, ci vine din performanţă şi responsabilitate. Performanţă în activitatea Parlamentului înseamnă exercitarea mai eficientă a funcţiei de control, iar responsabilitate înseamnă o legătură mai strânsă şi mai concretă cu corpul electoral, inclusiv în materie de dezbatere şi legiferare. Structura Parlamentului trebuie să răspundă unor realităţi politice, dar mai ales nevoii de reprezentare eficientă”, a menţionat el.

Preşedintele Senatului a subliniat că bicameralismul este o modalitate de a garanta exerciţiul drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti şi de a da cât mai multă substanţă reprezentării democratice.

‘Deşi există diferite formule ce pot fi tipologizate, sistemul bicameral din orice ţară reflectă, finalmente, tradiţiile şi imaginaţia constituţională ale naţiunii respective’, a spus Antonescu.

El a amintit de modul de alegere a parlamentarilor şi atribuţiile acestora prevăzute în Constituţiile României din 1991 şi 2003 şi a arătat că în prezent dezbaterile din comisia parlamentară privind revizuirea legii fundamentale merg către o separare mult mai accentuată a atribuţiilor celor două Camere.

Preşedintele Senatului a spus că bicameralismul poate fi regândit, în special acolo unde nu este expresia regionalizării sau federalismului.

„Întărirea la nivelul uneia dintre Camere a funcţiei de control este o opţiune asupra căreia trebuie să ne aplecăm cu seriozitate. Controlul parlamentar nu este şi nu trebuie lăsat să alunece spre zona formalismului, fie că vorbim despre controlul asupra Executivului, fie, mai ales, asupra altor instituţii publice, aflate în subordinea sau sub autoritatea Parlamentului. Chiar dacă este de discutat ce forme noi de control democratic se pot crea şi de ce reglementări este nevoie pentru a-i da mai mult conţinut şi mai mare impact, putem porni de la o premisă simplă: caracterul complementar al celor două Camere ale Parlamentului poate fi înţeles sau reinventat din perspectiva caracterului complementar al funcţiilor pe care acesta la îndeplineşte”, a afirmat Antonescu.

El a subliniat că sistemul bicameral este mai bine plasat pentru a îndeplini misiunea de a sesiza şi amenda derapajele de la democraţie.

„Existenţa a două Camere creează o competiţie de prestigiu, iniţiativă şi atribuţii menită să facă ca interesele şi voinţa cetăţenilor să se exprime mai bine şi mai apăsat. Pe fondul crizei, aş spune, avem nevoie mai mult ca oricând de Parlamente puternice şi relegitimate. Pentru oameni, astăzi, sunt mai puţin interesante discuţiile tehnice şi soluţiile normative, sunt însă relevante efectele lor concrete. Când Parlamentul este puternic, democraţia este puternică”, a punctat preşedintele Senatului.

Crin Antonescu a participat la Londra la cea de-a 15 reuniune a Asociaţiei Senatelor din Europa, care are două teme – ‘Relaţiile dintre Camerele superioare şi Camerele inferioare’ şi ‘Senatele şi utilizarea reţelelor de socializare’. Reuniunea ASE a fost deschisă de Baroana Frances D’Souza, preşedintele Camerei Lorzilor din Marea Britanie, şi are loc în Queen’s Robing Room a Palatului Parlamentului britanic, unde regina Angliei îşi pune coroana şi roba pentru discursurile în faţa Parlamentului.