Anul 2026 începe cu concedieri masive și tăieri de salarii. Peste 13.000 de angajați rămân fără loc de muncă în primele 120 de zile

Anul 2026 începe cu tăieri de posturi și de salarii în sistemul bugetar, având în vedere că Guvernul vrea eliminarea a 10% din posturi începând cu 1 ianuarie. Astfel, 13.000 de angajați din administrația locală își pierd locurile de muncă, iar salariații a 2.400 de primării, care nu se pot finanța singure, vor avea venituri mai mici, potrivit Observator.

Anul 2026 începe cu concedieri masive și tăieri de salarii

De la începutul lui 2026, primăriile din țară trebuie să taie din posturi și să își refacă organismele. Bugetarii vizați urmează să fie disponibilizați între 60 și 120 de zile, iar primăriile vor reduce până la 30% din locurile existente, cu un plafon de 20% dintre posturi ocupate care pot fi eliminate.

„Există alternativa la reducerea posturilor ocupate, aceea de a reduce cheltuielile de personal cu 10%, pe care poate să o aleagă autoritatea locală din 2026, măsură tranzitorie, pentru că din 2027 toată lumea trebuie să vină pe acest procent care pornește de la 30%”, a declarat Cseke Atilla, ministrul Dezvoltării.

Citește și : Ce a scris în biletul de adio polițistul de 24 de ani care s-a împușcat în cap, în Giurgiu. Noi detalii șocante ies la iveală

Alte articole

Piaţa muncii: Concedieri în IT şi domeniul auto, trend ascendent în construcţii

Prime de Crăciun la stat în 2025: Cine a dat și cât au primit angajații

Primarul din Lugoj arată că este destul de greu să hotărască persoanele care vor fi date afară din primărie, pentru că nu poate ține cont numai de vechime sau de ultimul venit.

„Într-o primă evaluare, discutăm de aproximativ 25 de posturi ocupate care vor trebui disponibilizate. E greu să găsești criterii foarte clare care să facă o departajare între angajații primăriei, nici faptul că au vechime nu e ok, nici ultimul venit. Vom încerca să găsim niște criterii cât mai pertinente”, a spus Călin Dobra, primarul din Lugoj.

Purtătorul de cuvânt al Primăriei Brașov susține că este o situație complicată, mai ales că multe persoane au plecat din sistem în ultimii ani.

„E o situație complicată, să ne gândim că în ultimii ani nu s-au mai făcut angajări pe măsură ce au plecat oameni din sistem. Brașovul are munți, adică serviciu de salvamont, alte municipii reședință de județ nu au instituții de cultură”, a spus Sorin Toarcea, purtător de cuvânt al Primăriei Brașov.

Lovitura finală vine pentru cele peste 2.400 de primării care nu-și pot acoperi salariile din venituri proprii. În maximum 60 de zile de la intrarea în vigoare a reformei, Guvernul va stabili noi grile de salarizare.

„Astăzi, în administrația publică locală există un minim și un maxim, maxim poate merge până la salariul viceprimarului. Nu va mai exista această posibilitate ca, prin hotărâre de consiliu local, să ridici până la plafonul maxim salariul multor angajați, ci vor fi niște trepte profesionale, grade, astfel încât să asigurăm că, din veniturile lor proprii, pot să-și asigure cheltuielile salariale”, a mai spus Cseke Atilla.

„În schimb, în administrația centrală vor fi reduse cheltuielile cu personalul cu 10%. Miniștrii vor decide dacă taie sporurile ori fac disponibilizări. Reforma trebuie să fie implementată până la 1 martie”, a transmis Florentina Lazăr, reporter Observator.

„Dacă e post unic, se face concurs. Nu mai merge să iei salariu fără să vii la minister, să treci pe la minister două ore pe zi. O să le pun la dispoziție un template, cadru prin care să se măsoare singuri, să știe de ce unul pleacă și unul rămâne”, a spus Radu Miruță, ministrul Economiei.

Citește și : Toleranță ZERO față de comercializarea produselor din tutun și nicotină către minori. Angajamentul BAT Romania pentru practici comerciale responsabile

„Ministerul Energiei deja a făcut această reorganizare, în care a redus cu aproximativ 13% numărul posturilor ocupate”, a declarat Bogdan Ivan, ministrul Energiei.

Reforma va aduce economii la buget de până la 4 miliarde și jumătate de lei.

„Poate reducerile astea ar fi suficiente să ne încadrăm într-un deficit de 6% la anul, deși greu, dar noi trebuie să facem o ajustare în următorii 6 ani de 11% din PIB. Cum o facem dacă nu aruncăm bolovanii puși în cârcă?”, a spus Gabriel Biriş, expert fiscal.