Anunţul BNR pentru toţi românii, fie că au bani în bancă, fie că îi ţin la sertar. Câţi bani se pierd în fiecare zi

Curs BNR 16 iunie 2025, ora 13.00: Moneda naţională s-a apreciat, luni, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 5,0290 lei, în scădere cu 0,30 bani (-0,06%) faţă de cotaţia precedentă, 5,0320 de lei.
De asemenea, leul a câştigat teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,3430 lei, mai puţin cu 2,35 bani (-0,54%), comparativ cu vineri, când s-a situat la 4,3665 lei.
Moneda naţională s-a apreciat şi în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,3511 lei, în scădere cu 2,04 bani (-0,38%), faţă de 5,3715 lei, cotaţia anterioară.Gramul de aur s-a ieftinit până la valoarea de 476,7638 lei, de la 480,7983 lei, în şedinţa precedentă.

Indicele ROBOR la 3 luni a stagnat la 7,15%. Indicele ROBOR la 3 luni este cel în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei.

Indicele ROBOR la 6 luni a stagnat la 7,21%.

Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) a scăzut de la 5,66%.

Alte articole

Rică Răducanu a dezvăluit motivul dureros pentru care nu a mers la înmormântarea fratelui și a mamei sale. Nu a participat nici la funeraliile lui Mircea Lucescu: „Nu pot. N-am dormit două nopți”

Mircea Bravo, anunț privind lansarea filmului „Băiat de milioane”. Ce actori vor apărea în noua producție

IRCC este calculat în funcție de dobânda medie la care se împrumută băncile între ele și este aplicat cu o întârziere de un trimestru față de perioada de referință. Indicele este stabilit zilnic de BNR, ca medie aritmetică a cotațiilor folosite de zece bănci selectate de Banca Națională.

Curs BNR 16 iunie 2025, cotaţii interbancare ora 10.00

Curs BNR 16 iunie 2025, cotaţii interbancare ora 9.00

Mugur Isărescu a câștigat mult mai puțini bani în 2024. Ce se întâmplă cu averea guvernatorului BNR

Banii tăi pierd valoare zilnic, urmăriţi cursul BNR şi inflaţia. Expert: Depozitele bancare nu te mai protejează de inflație

Alexandru Chirilă, CEO al companiei Profit Point și consultant financiar, explică pe larg în cadrul podcastului Altceva cu Adrain Artene de ce acest fenomen afectează milioane de români

„Depozitele bancare care au o dobândă sub inflație pierd bani. Primești 3 lei, dar investiția ta se devalorizează cu 4,9% anual. Câștigul real e negativ.”

Randament sub inflație = pierdere reală
Conform datelor BNR, inflația în România se menține peste 4,5%, în timp ce multe bănci oferă dobânzi la depozite între 2% și 4%. Asta înseamnă că, deși suma din cont pare să crească, valoarea ei reală scade.

Chirilă avertizează că mulți români trăiesc cu o falsă senzație de siguranță:

„Inflația nu e doar o cifră, e o realitate pe care o simțim în portofel. Dacă nu îți pui banii la treabă, îi pierzi pasiv, fără să-ți dai seama.”

Soluția: investiții inteligente, nu teama de risc
În locul depozitelor bancare, Chirilă recomandă instrumente financiare care pot oferi randamente superioare inflației – cum ar fi obligațiunile de stat, ETF-urile sau acțiunile companiilor mari plătitoare de dividende. „Capitalismul nu e despre a te salva cineva. E despre a te salva singur.”

Cristian Popa, BNR, vine cu avertisment dur după interminabilele negocieri: „Timpul nu mai are răbdare cu noi”

Pentru a combate inflația, expertul recomandă și diversificarea economiilor în mai multe valute (leu, euro, dolar), precum și educația financiară ca element-cheie în luarea deciziilor.

România se confruntă cu serioase probleme economice structurale și conjuncturale economice, iar echilibrul va fi cheia menținerii pe linia de plutire, spune economistul Liviu Deceanu, într-o analiză pentru „Adevărul”. Până acum, politica BNR și o anumită indulgență a Comisiei Europene au făcut să nu deraiem.

Economia României a fost greu pusă la încercare în ultimele săptămâni de probleme conjuncturale, care s-au adăugat problemelor structurale, mult mai vechi și chiar mai grave. Economistul Liviu Deceanu predă la Universitatea Babeș-Bolyai, unde este și cercetător și vorbește despre situația care a apărut în urmă cu două săptămâni, care a dus la creşterea cursului şi a dobânzilor, dar și la ieşiri de capital istorice din România. În opinia sa, situația a fost excelent gestionată de guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), care nu și-a pierdut mintea limpede, într-un moment de cumpănă.

Salvați de BNR

„Mugur Isărescu și BNR au reacționat prompt și au reușit să prevină o situație și mai complicată, dar lucrurile nu au fost deloc simple. România s-a confruntat în acel moment cu două categorii mari de probleme. Mă refer aici la probleme structurale pe care le are o economie de bază, pe care dacă facem o analogie le putem compara cu bolile cronice ale oamenilor. De aceste probleme se scapă foarte greu. Și aici cel mai bun exemplu e deficitul uriaș, de care cred că a auzit toată lumea. Și, pe de altă parte, am avut probleme conjucturale sau factorii conjuncturali. Pe acestea le-aș compara cu o răceală, uneori severă, dar e obicei ele se rezolvă, trec de obicei. Însă, dacă organismul e slăbit, o răceală severă poate fi fatală. Exact la fel, când problemele conjuncturale sunt foarte mari, «răceala» asta poate să te doboare de tot, ba chiar să fie fatală. Acum, problemele conjuncturale au fost reacția pieței și a investitorilor la unele declarații date de unul dintre candidații la postul președinte și de rezultatele din turul 1, dar nu numai”, spune Liviu Deceanu.

BNR a reacționat prompt în momentul în care lucrurile tindeau să scape de sub control. Factorul psihologic a amplificat și mai mult degringolada, la fel și fondurile speculative care au încercat să exploateze slăbiciunile leului. O cădere a leului ar fi echivalat cu un adevărat dezastru. Inflația și așa mare ar fi ajuns la cote astronomice, prețurile ar fi crescut peste noapte cu multe procente, iar populația ar fi absorbit din plin șocul.

„A fost și o panică generală care a făcut ca mulți oameni să-și schimbe banii din lei în euro. Evident, a fost o cerere foarte mare de euro, care a dus automat la o creștere a euro. Pentru regulile economiei sunt simple și mereu aceleași: când e cererea mare, prețul crește. Și a mai fost faptul că au fost ieșiri uriașe de capital, valută care a ieșit din țară. Pentru că au fost și multe reacții din astea psihologice”, mai spune Deceanu.