Anunț de ultimă oră privind evoluția economiei, făcut de Guvern. Premierul Ciolacu estimează o creștere economică de 2,5% în 2025, bazată pe investiții și atragerea de fonduri europene

Prezent la întrevederea de miercuri cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini, ca parte din seria consultărilor cu mediul de afaceri, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că autoritățile estimează o creștere economică de 2,5% în acest an, bazată pe investiții și atragerea de fonduri europene.

„Estimăm o creștere economică de 2,5% în acest an bazată pe investiții și atragerea de fonduri europene. Menținem cota unică de impozitare de 16% și taxa pe valoarea adăugată.”

„Păstrăm sub control cheltuielile bugetare, îmbunătățim colectarea pentru a încasa venituri mai mari și creăm premisele pentru a ne încadra, în acest an, în ținta de deficit bugetar de 7%.

Citește și: Ciolacu îi cere de urgență lui Bolojan convocarea CSAT. Tensiuni la vârful Guvernului după criticile lui JD Vance, ministrul de Externe chemat să dea explicații

Alte articole

Guvernul a aprobat ultima rectificare bugetară din 2025. Sănătatea, Transporturile și Agricultura primesc cei ma mulți bani. Economist: ”Este o rectificare a sărăciei!”

Angajatul care a îmbrâncit jurnaliştii pentru a-l proteja pe Bolojan, cercetat disciplinar. Ioana Dogioiu: „A fost exces de zel”

Marcel Ciolacu a anunțat, totodată, că anul 2025 este primul din cei șapte de implementare a Planului Fiscal al României, agreat cu reprezentanții Comisiei Europene, pentru consolidarea finanțelor țării.

Discuțiile au vizat și implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, măsuri de susținere a investițiilor în sectorul privat și pentru creșterea competitivității, extinderea digitalizării sistemului fiscal. Totodată, s-au abordat chestiuni privind modul de consultare în perioada următoare.

”Suntem aici să contribuim alături de Guvern la o revenire a creșterii economice, inclusiv din perspectiva competitivității”, a transmis Daniel Anghel, președinte al Consiliului Investitorilor Străini.

Premierul Marcel Ciolacu a avut în ultima perioadă întâlniri cu Banca Mondială, FMI și reprezentanți ai mai multor fonduri de investiții internaționale.

Mediul de afaceri din România, acesta este, în general, favorabil, deși persistă anumite vulnerabilități. Astfel, indicatorii anuali Worldwide Governance Indicators ai Băncii Mondiale sugerează că reglementările și cadrul juridic sunt, în linii mari, prietenoase cu mediul de afaceri, însă percepția asupra corupției rămâne o problemă.

Indexul Libertății Economice 2024 al Heritage Foundation plasează România pe locul 51 din peste 180 de economii, evidențiind puncte forte în domeniile drepturilor de proprietate, povara fiscală, libertatea comercială și libertatea investițiilor. Totuși, există slăbiciuni în ceea ce privește integritatea guvernamentală și libertatea financiară, se menționează în analiză.

Allianz Trade anticipează pentru România o accelerare economică estimată la 3,1% și 3,6% în 2025, respectiv 2026, susținută de investițiile publice reziliente, redresarea consumului intern și relaxarea treptată a politicii monetare.

Pentru 2025-2026, analiștii Allianz Trade estimează că exporturile și importurile vor crește într-un ritm similar, menținând deficitul de cont curent la peste -6% din PIB. În același timp, acoperirea acestuia prin ISD va rămâne sub 50%, în condițiile în care fluxurile de capital către piețele emergente mai slabe vor rămâne modeste pe fondul incertitudinilor economice globale.

Acest context, coroborat cu deficitele fiscale ridicate, ar putea crește nevoile de finanțare externă până la niveluri critice. Pe de altă parte, rezervele valutare ale BNR și-au revenit după minimele temporare din 2022, ajungând la 70 miliarde USD în august 2024, echivalentul a cinci luni de importuri – un nivel considerat adecvat. Totuși, acestea nu acoperă integral plățile datoriei externe scadente în următoarele 12 luni, fiind sub pragul de confort de 125%.

Citește și: Ciolacu, ultimatum pentru miniștrii săi: Realizarea reformelor devine principalul criteriu de evaluare. Cine nu poate ţine ritmul va plăti inclusiv cu funcţia