Anunţ sumbru de la BNR. Inflaţia va creşte mai rapid decât s-a prognozat!

Anunţ sumbru de la BNR.  „Rata anuală a inflaţiei va creşte probabil mai pronunţat pe orizontul apropiat de timp decât s-a anticipat anterior, în condiţiile în care prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din mai 2021 indica un vârf de 4,1 la sută în septembrie-decembrie 2021 şi valori de circa 3 la sută pe parcursul anului 2022. S-a observat că şi această nouă creştere mai accentuată a ratei anuale a inflaţiei are un caracter preponderent temporar, similar ascensiunii sale din semestrul I, ea fiind atribuibilă, aproape integral, acţiunii factorilor pe partea ofertei, de natură să genereze efecte de bază dezinflaţioniste considerabile pe parcursul anului următor”, se arată în document.

Anunţ sumbru de la BNR. Inflaţia va creşte mai rapid decât s-a prognozat!

Acesta menţionează că determinante sunt majorările mai ample anticipate a fi consemnate de preţurile gazelor naturale şi ale energiei electrice în luna iulie 2021, cărora li se alătură scumpirea mai consistentă a combustibililor, în corelaţie cu ascensiunea cotaţiei petrolului. Efecte inflaţioniste ceva mai intense decât cele previzionate anterior sunt probabile şi în cazul segmentului LFO, inclusiv în contextul tendinţei de refacere a cererii venite din partea unor sectoare, pe fondul relaxării măsurilor restrictive.

Membrii Consiliului de Administraţie al BNR au mai semnalat că impactul inflaţionist al factorilor pe partea ofertei ar putea fi însă mai intens şi mai de durată, implicit de natură a afecta anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu, aceştia evocând posibile scumpiri mai mari ale preţurilor energiei, precum şi creşterile sincronizate ale cotaţiilor multor materii prime, alături de blocajele în lanţurile de producţie şi aprovizionare, ce alimentează inflaţia pe plan mondial. A fost semnalată şi posibila creştere a gradului de transferare în preţuri a costurilor crescute, inclusiv în contextul unor pierderi suferite anterior de firmele din anumite sectoare, precum şi pe fondul cererii reprimate ce se manifestă pe măsura ridicării restricţiilor.

„O creştere mai amplă a ratei inflaţiei ar fi însă de natură să erodeze mai puternic venitul disponibil real al populaţiei, implicit să exercite efecte adverse mai mari asupra cererii de consum şi a celei agregate pe un orizont considerabil de timp, au subliniat mai mulţi membri ai Consiliului”, mai scrie în minută.

Alte articole

BNR anunţă marea schimbare de la 5 ianuarie 2026. Se aplică în fiecare zi de la ora 13.00

Avertisment sever de la BNR. România riscă noi taxe dacă dezechilibrele bugetare persistă în 2026

Totodată, s-a arătat că există premise favorabile pentru producţii peste aşteptări în cazul unor culturi agricole în acest an, iar cotaţiile internaţionale ale unor materii prime agro-alimentare au cunoscut recent corecţii descendente, cel puţin parţiale, ce vor fi probabil resimţite la nivelul IPC (indicele preţurilor de consum). S-a concluzionat că, deşi cresc ca relevanţă în acest context, riscurile la adresa anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu rămân în perspectivă imediată relativ scăzute, dar reclamă monitorizarea atentă a tuturor evoluţiilor.

Citeşte şi: Mugur Isărescu a transmis o solicitare Parlamentului, fiind îngrijorat că legea care interzice cumulul pensiei cu salariul ar însemna să piardă funcţia de guvernator al BNR
 

Presiunile inflaţioniste ale factorilor fundamentali se vor evidenţia, însă, ceva mai devreme decât s-a anticipat în prognoza din luna mai, au convenit membrii Consiliului, dată fiind probabila reinversare în devans cu două trimestre a poziţiei ciclice a economiei.

Astfel, în aprecierea unanimă a membrilor Consiliului, este justificată menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară şi a ratelor dobânzilor la facilităţile permanente ale BNR. O asemenea calibrare a conduitei politicii monetare vizează menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu corespunzător ţintei staţionare de inflaţie de 2,5 la sută plus/minus un punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală, şi în condiţii de protejare a stabilităţii financiare.

S-a considerat, totodată, a fi necesară monitorizarea atentă a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

Citeşte şi: Ce avere are Mugur Isărescu. Cât a câştigat în 2020 din poziţia de Guvernator al BNR