Anunţul BNR despre bani care dă fiori românilor. Ce spun datele adunate de Mugur Isărescu. FMI şi-a revizuit în jos prognoza!

În perioada ianuarie-august 2025, potrivit BNR,  contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 18. 789 milioane euro, comparativ cu 18 001 milioane euro în perioada ianuarie-august 2024. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 960 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 594 milioane euro, balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 45 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 377 milioane euro.

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 4 685 milioane euro (comparativ cu 4 224 milioane euro în perioada ianuarie – august 2024), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 3 251 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1 434 milioane euro.

Directorii BNR au salarii de aproape trei ori mai mari decât Nicuşor Dan. Ce prime de pensionare imense încasează oamenii lui Isărescu

În perioada ianuarie – august 2025, datoria externă totală a crescut cu 18 807 milioane euro, până la 222 317 milioane euro. Astfel, datoria externă pe termen lung a însumat 172 852 milioane euro la 31 august 2025 (77,8 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 10,5 la sută față de 31 decembrie 2024, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 august 2025 nivelul de 49 465 milioane euro (22,2 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 4,9 la sută față de 31 decembrie 2024.

Alte articole

Directorii BNR au salarii de aproape trei ori mai mari decât Nicuşor Dan. Ce prime de pensionare imense încasează oamenii lui Isărescu

BNR afirmă că majorarea de TVA a fost transferată „în foarte mare măsură” în prețuri

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 14,8 la sută în perioada ianuarie – august 2025, comparativ cu 21,5 la sută în anul 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 august 2025 a fost de 5,9 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 august 2025 a fost de 102,6 la sută, comparativ cu 103,6 la sută la 31 decembrie 2024.

BNR lansează moneda de 10 lei, de luni va fi în circulaţie. Ce personalitate a României va fi reprezentată

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an, până la 1%, de la 1,6% cât prognoza în luna aprilie și 3,3% cât era avansul indicat în luna octombrie a anului trecut, arată cel mai recent raport ‘World Economic Outlook’ (WEO), publicat marți de instituția financiară internațională.

De asemenea, FMI și-a redus la jumătate estimările privind avansul PIB-ul României în 2026, până la 1,4%, de la 2,8% cât prognoza în primăvară.

Instituția financiară internațională este mai pesimistă și când vine vorba de progresele României în diminuarea deficitului de cont curent, care în conformitate cu cele mai noi estimări se va reduce doar până la 8% din PIB în acest an, față de o scădere până la 7,6% din PIB prognozată în primăvară. În schimb, FMI este mai optimist cu privire la situația de anul viitor, când deficitul de cont curent al României ar urma să se reducă până la 6,6% din PIB, o performanță semnificativ mai bună decât un deficit de 7,4% din PIB prognozat în luna aprilie.

FMI a revizuit în mod semnificativ și prognozele privind evoluția prețurilor de consum în România, care ar urma să înregistreze o medie anuală de 7,3% în 2025 și una de 6,7% în 2026. Comparativ, în luna aprilie, Fondul miza în cazul României pe o creștere medie anuală a prețurilor de 4,6% în 2025, respectiv 3,1% în 2026.

În privința ratei șomajului în România, FMI indică faptul că aceasta va crește până la 5,9% în 2025, de la 5,4% în 2024, pentru a se reduce ușor la 5,8% în 2026. Comparativ, în aprilie miza pe o stabilizare a ratei a șomajului la 5,4% în 2025 și o scădere până la 5,2% în 2026.

Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor de toamnă ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), care se desfășoară săptămâna aceasta la Washington.

În cazul României, noile previziuni sunt identice cu cele incluse în raportul prezentat în luna septembrie, la finalul vizitei la București a misiunii Fondului.

‘FMI se așteaptă ca economia să crească gradual, la un nivel moderat, pe fondul consolidării fiscale. PIB-ul României ar urma să înregistreze o expansiune de 1% în 2025 și de 1,4% în 2026, accelerarea investițiilor finanțate prin programul ‘NextGenerationEU’ compensând parțial moderarea consumului privat, provocat de inflația temporar ridicată și efectele consolidării fiscale. Inflația ar urma să rămână la un nivel ridicat în următoarele 12 luni, înainte de a scădea sub marja de toleranță a BNR, până la finalul lui 2026′, se arată în raportul prezentat la finalul vizitei misiunii în România.

Totuși, chiar și după revizuire, FMI este mai optimist decât Banca Mondială când vine vorba de evoluția economiei românești. Cele mai recente analize economice pentru Europa și Asia Centrală publicate săptămâna trecută de Banca Mondială arată că economia românească va înregistra un avans de doar 0,4% în acest an și unul de 1,3% anul viitor.

La București, ultimele estimări ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză indică o creștere a PIB de 0,6% în acest an și de 1,2% în 2026.