Anunţul BNR despre banii românilor. Ce se întâmplă cu leii româneşti în următoarele şase luni

Banca Națională a României (BNR) a anunțat luni un curs de referință de 4,9770 lei pentru un euro, de la un curs de 4,9771 lei înregistrat vineri. Dolarul a ajuns la 4,7452 lei, de la un curs de 4,7550 lei.

Lira sterlină este cotată de BNR la 5,9787 lei, față de 5,9799 lei, iar francul elvețian este cotat la 5,2678 lei, de la un curs de 5,2715 lei.

Aurul a fost cotat la 442,2466 lei pentru un gram, față de 448,7474 lei.

Alertă de la BNR pentru toți românii cu bani în conturi și la saltea. Ce se întâmplă cu economiile lor

Alte articole

Cursul valutar BNR. Euro scade ușor și ajunge la 5,0453 lei

Decizie uluitoare luată în plină criză financiară de cei care au grijă de banii românilor. Ce s-a întâmplat la BNR

„În şedinţa de vineri, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia februarie 2025, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile. Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflaţiei va cunoaşte o fluctuaţie pronunţată în semestrul I 2025 – pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe acest orizont de timp – iar în semestrul II va descreşte pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecţia precedentă, menţinându-se deasupra intervalului ţintei până la finele anului curent. Totodată, după ce va coborî în primele luni din 2026 uşor sub limita de sus a intervalului ţintei, rata anuală a inflaţiei va rămâne constantă până la capătul orizontului de prognoză, pe un palier doar marginal inferior celui previzionat anterior. Descreşterea va avea ca resorturi efecte de bază dezinflaţioniste şi influenţe venite din decelerarea creşterii preţurilor importurilor, precum şi din ajustarea descendentă a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt -pe o traiectorie mai ridicată totuşi decât în proiecţia precedentă -, alături de manifestarea cu un decalaj de timp a efectelor dezinflaţioniste ale deficitului de cerere agregată, anticipat să se deschidă şi să crească moderat în anul curent, dar să se restrângă gradual ulterior”, se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, incertitudini şi riscuri continuă să decurgă din conduita viitoare a politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, impactul prezumat al măsurilor fiscal-bugetare corective implementate sau adoptate până acum, iar, pe de altă parte, cerinţa consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum şi cu procedura de deficit excesiv.

Vezi și BNR menţine rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Cum sunt afectaţi românii

O sursă de incertitudini şi riscuri rămân însă şi condiţiile de pe piaţa muncii şi ritmul creşterii salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative continuă să fie asociate dinamicilor preţurilor energiei şi alimentelor, precum şi traiectoriei viitoare a cotaţiei ţiţeiului, iar riscuri notabile vin din tendinţa de extindere a protecţionismului comercial, cu potenţial impact asupra cotaţiilor altor materii prime, precum şi asupra preţurilor unor bunuri intermediare şi finale.

Incertitudini şi riscuri crescute la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generează războiul din Ucraina şi situaţia din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă mersul economiei globale/zonei euro şi al comerţului internaţional în contextul măsurilor de politică comercială ale administraţiei americane, susţine banca centrală. Totodată, absorbţia şi utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ele sunt însă esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice şi ale consolidării bugetare.

BNR menţionează că relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

Pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât, în şedinţa de vineri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

BNR precizează că deciziile CA vizează asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de administraţie reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru stabilitatea macroeconomică şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.

Totodată, banca centrală susţine că monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare.

Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 7 aprilie 2025.

Economiile populației, în atenția UE. Cum ar putea fi implementat planul Ursulei von der Leyen. Reacţia BNR

La Forumul Economic de la Davos, din acest an, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene şi Francois Villeroy de Galhau, guvernatorul Băncii Naţionale a Franţei, au declarat că este nevoie de o mobilizare generală a economiilor private pentru susţinerea proiectelor propuse în raportul Draghi şi pentru proiectele privind dezvoltarea inteligenţei artificiale. Anunțul oficialilor UE a intrat în atenția Băncii Naționale a României (BNR).

Ursula von der Leyen a vorbit despre „mobilizarea” economiilor cetățenilor, din conturile bancare, fără a oferi amănunte despre modul în care se va realiza acest obiectiv. Practic, încă nu se știe dacă UE va impune o mobilizare forţată a depozitelor bancare respective sau dacă voinţa cetăţenilor europeni va avea prioritate în faţa birocraților de decizie de la Bruxelles.

Săptămâna aceasta, la Paris, Ursula von der Leyen a declarat că UE are nevoie de economiile private pentru a strânge 200 de miliarde de euro. Şefa Comisiei Europene a dezvăluit şi mecanismul prin care acest lucru va fi realizat: un fond de investiţii numit Invest AI. Potrivit surselor Bursa, UE ar urma să creeze un „un pool financiar imens, la nivel european, adică de a avea 450 milioane potenţiali investitori, din toate statele membre UE şi de a flexibiliza utilizarea serviciilor bancare în domeniul transfrontalier”.

Mircea Coșea, economist: „Este greu de implementat”

Potrivit profesorului Mircea Coșea, planul ar urma să fie aplicat ca reacție la Administrația Trump. De asemenea, economistul crede că planul Ursulei von der Leyen este mai degrabă fantezist.

„Este greu de implementat. Ar trebui să existe, potrivit lui Mario Draghi, stimulente foarte importante pentru a determina capitalul privat să participe la această colectare de fonduri de care UE are nevoie. Această colectare de fonduri ar trebui să fie stimulată de anumite avantaje, pe care ar trebui să le dea investiţii care sunt considerate esenţiale şi rentabile.

Aceste investiţii sunt cele din industria de armament şi industria AI, care în acest moment sunt în dificultate, deoarece sunt supuse unei concurenţe foarte puternice din partea SUA”, a comentat Coșea, pentru sursa citată.

Reacție de la BNR, pe marginea controversatului subiect

Pe marginea acestui subiect a comentat și Adrian Vasilescu, expert bancar, consilier al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

„(…) În ceea ce priveşte mobilizarea acestor economisiri la nivel european, nimeni nu poate şti în acest moment care va fi impactul asupra sectorului bancar şi care va fi dinamica acelui proces de mobilizare a depozitelor respective, dar trebuie să avem în vedere, să nu ocolim faptul, că în acest moment creşterea economică în întreaga UE este încetinită. Precizez că această mobilizare a economisirilor private nu este forţată, ci e vorba despre o competiţie.

Soluţia este una singură: impulsionarea activităţii economice, trecerea economiilor de la stadiul de încetinire la stadiul de avans prin dinamizarea acestora, plus creşterea competitivităţii”, a precizat Vasilescu, pentru sursa menționată.