Anunţul BNR despre bugetul pe 2025. Consilierul principal al lui Mugur Isărescu, Adrian Vasilescu, anunţă ce-i aşteaptă pe români

Experții și Opoziția acuză deja că Guvernul a repetat greșelile anilor din urmă – a trecut în proiect venituri supraevaluate și cheltuieli subevaluate, dar BNR anunţă că situaţia pare a fi sub control.

„Eu când mă uit la buget am în vedere, în primul rând stâlpii pe care se sprijină și i-am citit pe rând. În primul rând, scrie în buget o inflație de 4,4%. Asta e o veste bune și corespunde cu previziunile Băncii Naționale că în 2025 ne vom a apropia, către sfârșitul anulu,i de ceea ce ne-am dori să fie sfârșitul inflației. (…)

BNR şi Ministerul Finanţelor dezvăluie detaliul care aruncă în aer preţurile din România. Adrian Vasilescu: „Este un test de rezistenţă”

Un alt stâlp este PIB-ul 2,5%, o creștere substanțială față de anul acesta, pentru că deși nu avem încă rezultatele, nu cred că cifra pe sfârșitul anului va fi de mai mare de 1%”, a declarat Adrian Vasilescu, pentru Digi24.

Alte articole

Anunţul BNR pentru toţi românii, fie că au bani în bancă, fie că îi ţin la sertar. Câţi bani se pierd în fiecare zi

Românii, din ce în ce mai săraci. Restanțele la bănci sunt în creștere

Acesta a mai precizat că „Guvernul deocamdată se ferește” să mărească TVA, „tocmai pentru că este inflaționistă”.

„Important este un raport între ce spune bugetul și ce ar putea să facă România. (…) Avem nevoie de un buget cumpătat, nu de un buget care să ne convină, pentru că nu are cum să iasă un buget care să le convină”, a continuat consilierul guvernatorului BNR.

Totodată, Adrian Vasilescu a mai remarcat faptul că „PIB-ul de mai multă vreme, în capitolul lui principal, industria României, apare semnul minus. Industria României nu contribuie la PIB cu plus, ci cu minus. Și asta se va regăsi și în buget, în veniturile bugetare”.

Adrian Vasilescu, consilierul lui Isărescu, îi linişteşte pe români: „Din ianuarie sau februarie o să terminăm cu creşterea inflaţiei”

BNR atrage atenția asupra incertitudinilor din economie. Inflația va reveni pe creștere, iar decidenții politicii monetare așteaptă un program credibil de reducere a deficitelor. În funcție de planul fiscal, banca centrală va continua sau nu scăderea dobânzii-cheie.

La sfârșitul săptămânii trecute, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României s-a reunit în noua formulă aprobată de Parlament în această toamnă. Absolut întâmplător, a fost ultima ședință de anul acesta a Consiliului de administrație al BNR, următoarea fiind programată anul viitor, la jumătatea lunii ianuarie 2025. În felul acesta, BNR va avea o atitudine neutră în următoarele luni, atunci când se va schimba președintele țării, se va stabili structura parlamentară și, bineînțeles, se va forma un nou guvern.

Dincolo, însă, de schimbarea garniturii din cadrul Consiliului de administrație, mult mai interesante sunt informațiile conținute în Raportul trimestrial asupra inflației.

Astfel, în ultimele luni ale acestui an rata inflației va crește ușor față de prognoza băncii centrale. Este un prim semnal care arată ceea ce experții în economie o spun de câteva luni. Și anume, că deficitul bugetar foarte mare, creșterea salariilor în sectorul public și a pensiilor și, în general, generozitatea cu care guvernul a crescut cheltuielile în acest an electoral vor avea ca efect o creștere a inflației. Mai este un element care a contat în evoluția prețurilor și anume seceta, un fenomen care a influențat prețul produselor agro-alimentare și tariful energiei electrice.

Nu există o cifră concretă precizată în comunicatul BNR, dar se arată că rata inflației care a ajuns în septembrie a.c. la 4,62% va urca până la sfârșitul anului. Tendința de scădere se va inversa și de aceea banca centrală va fi mai precaută atunci când se va pune problema să scadă din nou dobânda de politică monetară. Trebuie spus că în acest moment nu există niciun reper asupra viitoarei politici monetare, adică, mai precis dacă BNR va scădea dobânda la începutul anului viitor.

Deocamdată, știm că la sfârșitul săptămânii trecute, BNR a menținut dobânda de politică monetară la 6,5% pe an. Mediul economic și-ar dori o scădere a ratei de dobândă, care s-ar transmite și către economia reală, dar, evoluția indicatorilor economici a determinat noul Consiliu de administrație al BNR să fie la fel de prudent ca și cel anterior.

Incertitudinile anului viitor, numite în documentele BNR, sunt creșterea inflației și politica fiscală. Mai clar, nimeni nu știe dacă, în 2025, guvernul va fi obligat să recurgă la o creștere a taxelor și impozitelor, fapt care ar afecta evoluția produsului intern brut și implicit rata inflației. Incertitudini și riscuri vin și din piața muncii și din dinamica salariilor, adică ritmul de creștere a salariilor din economie, nu doar cele din sectorul bugetar, precum și evoluția ratei șomajului.

De altfel, ieri, cu ocazia prezentării Raportului trimestrial asupra inflației, guvernatorul BNR a ieșit din tradiționalul discurs tehnic, de bancher și a comentat situația bugetului de stat. Mugur Isărescu a spus clar că „banca centrală așteaptă un program credibil de corecție a deficitului bugetar care să fie sprijinit politic, acceptat social și coerent din punct de vedere macroeconomic”. Abia după ce va exista acest program, BNR „va cupla la el politica monetară”, a declarat Mugur Isărescu.

Până atunci, pe plan intern, sunt multe necunoscute, precum evoluția prețurilor alimentelor și tarifelor energetice, iar pe plan internațional incertitudinile vin de la cotația țițeiului, pe fondul tensiunilor geopolitice. Realizarea PNRR este și ea o necunoscută, în sensul că absorbția fondurilor depinde de o serie de reforme pe care trebuie să le adopte statul român.

Și ca tabloul să fie complet, BNR precizează că deciziile de politică monetară ale Rezervei Federale americane, ale Băncii Centrale Europene și ale băncilor centrale din regiune sunt și ele relevante. Așadar, anul viitor este caracterizat de o ecuație bugetară complexă. Excesele de anul acesta se vor plăti în 2025.

Urmarește RomaniaTV.net și pe