Anunţul BNR pentru românii care au achiziţionat masiv aur. Veste proastă pentru cei care au investit valută forte în bijuterii şi lingouri

Un alt element de interes a fost evoluția prețului aurului la cotaţiile oficiale anunţate de BNR. După două zile de scădere, gramul de aur a cunoscut o apreciere semnificativă, înregistrând o creștere de aproximativ 3.6 lei, iar prețul unui gram a ajuns la 476.5712 lei. De asemenea, aurul a avut o tendință de creștere pe parcursul întregului an, iar valoarea maximă înregistrată a fost atinsă pe 7 mai 2025, când prețul unui gram a ajuns la 487.1276 lei.

Românii se tem de o eventuală criză economică. Investiții masive în lingouri și bijuterii de aur

Românii au cumpărat în ultimul timp lingouri de aur cu greutăţi mari, inclusiv de un kilogram. În actualul context economic şi geopolitic, genul acesta de investiții reflectă un interes crescut pentru active de refugiu.

O analiză realizată de o companie de profil care activează pe piața aurului, indică un interes crescut a investitorilor români pentru aur, în special pentru lingouri, chiar și de o greutate mai mare. Acest tip de investiții, în creștere, sugerează o îngrijorare a celor care doresc să-și pună la adăpost economiile. Aceștia sunt mai puțin interesați de investiții care le-ar putea aduce profit, preferând achizițiile mai sigure, în active de refugiu.

Alte articole

BNR trage semnalul de alarmă: Garanțiile sunt emise ilegal, lovitură grea pentru mulţi români

BNR, prima veste bună pentru români. Ce se întâmplă cu „banii albi pentru zile negre”, anunţul momentului de la Mugur Isărescu

Mugur Isărescu, anunț important de ULTIMĂ ORĂ pentru toți românii. Se întâmplă azi, 29 mai

„Aurul continuă să fie vedeta pieţelor internaţionale şi în 2025. După ce anul trecut preţul metalului preţios a bătut toate recordurile, analiştii anticipează o continuare a tendinţei de creştere şi în viitorul apropiat. Astfel, gigantul bancar JP Morgan prognozează că, până în al doilea trimestru al lui 2026, preţul aurului ar putea atinge 4.000 de dolari pe uncie.

Preţul ridicat este generat de cererea record, pe fondul tensiunilor geopolitice şi economice. În acest context, atenţia băncilor de stat s-a îndreptat, ca de obicei, spre aur, activul de refugiu tradiţional, iar acelaşi lucru l-au făcut marii investitori, dar şi cei individuali”, se arată în analiză.

Interesul pentru aur, considerat o achiziție strategică, dar și suport pentru microcreditare, este în creştere şi în România, arată analiza citată. Potrivit spuselor directorului general Directorul general Magnor, Cosmin Popovici, aurul reprezintă una dintre cele mai sigure forme de păstrare a valorilor. Iar acest lucru este confirmat și de interesul crescut al clienţilor, atât pentru vânzare, cât şi pentru investiţie.

„În ultima perioadă, am onorat comenzi importante pentru lingouri de aur cu greutăţi mari, inclusiv de un kilogram, ceea ce reflectă interesul crescut al investitorilor pentru active de refugiu”, a precizat Cosmin Popovici.

Potrivit analizei, în primul trimestru din 2025 s-a observat o creștere anumărului de achiziții de aur, iar experții estimează că trendul se va menține pe tot parcursul anului.

„În paralel cu achiziţia de aur de investiţii, observăm şi o dezvoltare a zonei de microcreditare cu colateral de aur. Tichetul mediu a fost de aproximativ 2.000 lei în primele luni ale anului, în creştere cu 30% faţă de anul trecut, reflectând astfel încrederea clienţilor în aur, a cărui capacitate de a fi transformat rapid în lichidităţi îi conferă şi statutul de soluţie financiară imediată. Această evoluţie este determinată de creşterea preţului aurului, care permite garantarea unor finanţări de o valoare superioară faţă de perioadele anterioare, utilizând ca garanţie acelaşi activ”, a mai spune Popovici.

Cererea de aur, la nivel global, a crescut cu 1%, în primul trimestru al anului; prețul a urcat cu 38% (comerciant)

Cererea globală de aur a crescut cu 1% în primul trimestru din 2025, față de perioada similară din anul anterior, până la 1.206 de tone, în timp ce activele investitorilor de aur prin ETF-uri s-au majorat cu 333% în ultimele 12 luni, arată cele mai recente date ale Consiliului Mondial al Aurului, citate într-un comunicat.

‘În această perioadă, însă, prețul aurului a avut parte de o majorare de 38%, 2024 fiind al șaselea cel mai bun an privind creșterea prețului aurului din secolul XXI. Creșterea semnificativă a prețului aurului se datorează unor schimbări importante pe plan internațional, atât în ceea ce privește comportamentul investitorilor, cât și cel al băncilor centrale. Când vine vorba despre investitorii individuali, care de cele mai multe ori sunt cumpărători de lingouri și monede de aur, dar și de ETF-uri de aur, cererea globală pentru aurul de investiții s-a majorat cu 170% în ultimul an. Principalele surse privind creșterea spectaculoasă a cererii pentru aurul de investiții fizic sunt Europa și Asia. După un an în care europenii se concentrau mai mult pe vânzarea lingourilor și a monedelor de aur, pe fondul incertitudinilor politice și economice privind războiul comercial al SUA, suntem martorii unei schimbări a comportamentului investitorilor’, se arată într-un comunicat de presă al Tavex, comerciant de aur de investiții în Europa de Nord și un jucător din ce în ce mai important pe piața din România și Europa de Sud-Est.

Vezi și EXCLUSIV Dan Suciu (BNR), despre ce se întâmplă cu euro, dolarul și lira: „Banca Națională încearcă să tempereze aceste evoluții”

Potrivit sursei citate, în pofida acestor creșteri, în continuare cererea pentru produse cu gramaje mari (de peste 20 de grame) este mai ridicată decât cea pentru produsele mici, iar motivul principal constă în faptul că marjele de preț în cazul produselor mai mari sunt mai reduse.

Totodată, investitorii globali au reînceput să opteze pentru aur prin ETF-uri, instrumente ce permit investitorilor să cumpere aur fără să îl dețină fizic.

‘Se mai numește și ‘aur pe hârtie’, întrucât investitorul deține doar o hârtie care dovedește că există o anumită cantitate de aur pe numele acestuia. Astfel, activele deținute de aceste fonduri au crescut cu 333% în ultimul an. Cele mai semnificative investiții au provenit din America de Nord – preponderent Statele Unite – respectiv din Asia. În cazul Asiei, China este cea mai mare piață de ETF-uri de aur, fondurile chineze reprezentând 80% din totalul acestor fonduri asiatice. Totuși, chiar și cu această creștere a activelor deținute de ETF-urile de aur, aceste fonduri reprezintă doar 8% din totalul activelor deținute de ETF-urile globale. În perioada 2010-2011, când prețul aurului a atins un record de aproape 2.000 de dolari pe uncie troy, fondurile de aur reprezentau peste 11% din totalul activelor deținute de ETF-uri la nivel global’, notează compania.

La nivel global, cererea de aur a crescut cu 1%, în primul trimestru din 2025, comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior, până la 1.206 de tone.

În ceea ce privește băncile centrale, acestea continuă tendința de achiziție a aurului pe întregul mapamond. Astfel, în primele trei luni din 2025, instituțiile monetare ale lumii au achiziționat o cantitate netă de aur de 243,7 tone de aur, în scădere cu 21% față de primul trimestru din 2024.

Cele mai mari achiziții au fost realizate de Banca Națională a Poloniei (48,6 tone de aur). De altfel, Banca Poloniei este a XII-a bancă centrală în materie de rezerve de aur, cu 509 tone, depășind inclusiv Banca Centrală Europeană, emitentul monedei euro.

Alte achiziții semnificative au fost realizate de China (12,8 tone), Kazahstan (6,5 tone), Cehia (5 tone), Turcia (4,1 tone) și India (3,4 tone).

Conform datelor citate, în privința rezervelor de aur ale României, acestea se ridică la 103,6 tone, fără prospecte de extindere a acestora cel puțin în următoarele 12 luni.