APADOR-CH cere CCR să clarifice sintagma „condamnări penale” legea care interzice condamnaţilor penal să facă parte din Guvern

Asociaţia Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) anunţă, vineri, că a solicitat Curţii Constituţionale să clarifice sintagma "condamnări penale” din Legea 90/2001, care îi împiedică pe politicienii condamnaţi să ocupe funcţii de demnitate publică în Guvern.

27 ian. 2017, 11:02
APADOR-CH cere CCR să clarifice sintagma „condamnări penale” legea care interzice condamnaţilor penal să facă parte din Guvern

„APADOR-CH a depus azi (vineri, n.r.) la Curtea Constituţională un amicus curiae în sprijinul demersului de clarificare a prevederilor Legii 90/2001, lege care îi împiedică pe politicienii condamnaţi să ocupe funcţii de demnitate publică în Guvern. Asociaţia consideră că sunt neîntemeiate argumentele folosite de Avocatul Poporului, pentru a motiva excepţia de neconstituţionalitate ridicată la CCR pe această temă, dar în acelaşi timp apreciază că sintagma „condamnări penale” din cuprinsul legii amintite ridică probleme de constituţionalitate, întrucât este prea vagă şi lasă loc la interpretări arbitrare„, arată reprezentanţii asociaţiei.

Ei consideră că, prin ambiguitate, sintagma citată ar încălca mai multe articole din Constituţie, vizând respectarea prezumţiei de nevinovăţie şi restrângerea unor drepturi.

„APADOR-CH apreciază că, prin ambiguitatea sa, sintagma „condamnări penale” din amintita lege încalcă art. 1 al. 5, art. 23 al. 11 şi art. 53 al. 2 din Constituţie (ce vizează respectarea prezumţiei de nevinovăţie şi restrângerea unor drepturi)”, precizează asociaţia.

Potrivit APADOR-CH, Curtea ar trebui să menţioneze la ce referă sintagma „condamnări penale”.

Ca modalitate practică de remediere a viciului de constituţionalitate prezentat, asociaţia consideră că este suficient ca în decizia Curţii să se menţioneze că respectiva sintagmă este constituţională în măsura în care ea se referă la „condamnări definitive pentru care nu a intervenit reabilitarea sau, după caz, nu a încetat executarea măsurilor de siguranţă” „, mai arată APADOR-CH.

Asociaţia precizează că dosarul în care CCR urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii Legii 90/2001 se află în fază de raport, neavând încă un termen, conform procedurilor Curţii.

În aceeaşi speţă a mai depus amicus curiae şi organizaţia Expert Forum, menţionează APADOR-CH.

Asociaţia mai arată că organizaţiile neguvernamentale nu au calitate de intervenient în acest contencios constituţional, în care Curtea a fost sesizată de Avocatului Poporului, însă prin amicus curiae este permis celor care au o expertiză într-un anumit domeniu să ajute instanţa, ca “prieteni ai instanţei” (amicii curiae), prin furnizarea, cu rol consultativ, de informaţii/observaţii relevante pentru soluţionarea unei cauze importante.

Preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, declara, în 12 ianuarie, că sesizarea Avocatului Poporului în ceea ce priveşte Legea 90/2001, este ”o speţă foarte complicată” şi că, din acest motiv, nu a stabilit încă un termen de judecată.

Dorneanu a mai spus că speţa este complicată şi prin prisma presiunilor opiniei publice, pe care el le simte că ”se răsfrâng” inclusiv asupra sa, deoarece a semnat Legea 90/2001 în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Legea 90/2001, care interzice persoanelor condamnate penal să fie membri ai Guvernului, a fost atacată la CCR de către Avocatul Poporului pe 5 ianuarie.

CITEŞTE ŞI: Avocat APADOR-CH: În Italia, după graţiere, a crescut de trei ori numărul infracţiunilor