APADOR-CH: De legea graţierii ar putea beneficia cei cu omoruri, terorism, violuri

Reprezentanţii asociaţiei susţin că o decizie de graţiere colectivă nu ar rezolva supraaglomerarea din penitenciare şi declară că proiectului actual îi lipseşte şi corelarea unor texte legale.

„Concret, în articolul 2 al proiectului se prevede graţierea parţială (cu 1/2) a pedepsei aplicate „persoanelor care au împlinit vârsta de 60 ani, femeilor însărcinate (gravide) sau persoanelor care au întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani ori persoanelor diagnosticate, prin expertiza medico-legala, cu boli incurabile în faze terminale”. Dintr-o omisiune de corelare, articolul 3 alineatul 4 din proiect nu prevede exceptarea de la graţierea parţială pentru niciun fel de infracţiuni, astfel că este posbil ca de graţierea parţială (1/2 din pedeapsă sau chiar a restului de pedeapsă) să beneficieze şi cei care au comis omoruri, violuri, tâlhării, pedofilie, trafic de droguri, trafic de persoane, terorism, crime împotriva umanităţii (!). De exemplu, de această graţiere vor putea beneficia şi Ion Iliescu, Petre Roman alături de ceilalţi învinuiţi în dosarul Mineriadei, proaspăt redeschis tot după o condamnare a statului român la CEDO, sau în dosarul Revoluţiei.Asociaţia solicită îndreptarea acestei erori şi prevederea în proiect că infracţiunile exceptate de la graţierea integrală (art. 1 din proiect) sunt exceptate şi de la graţierea parţială (art. 2 din proiect)”, se arată într-un comunicat APADOR-CH, citat de Mediafax.

Asociaţia solicită înlocuirea din textul proiectului a sintagmei „persoanele care au în întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani”, cu una mai precisă, care să permită aplicarea actului normativ fără verificări şi anchete suplimentare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„APADOR-CH consideră că nu se justifică prevederea din art. 3 al. 3 din proiect, conform căreia graţierea parţială nu este condiţionată de achitarea despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă. În mod normal, când există o problemă reală constând în nerecuperarea prejudiciilor produse prin infracţiuni, este inexplicabil cum de printr-un act de clemenţă se subminează problema rezolvării recuperării prejudiciilor produse.APADOR-CH solicită ca printre infracţiunile exceptate de la graţierea, integrală sau parţială, să se numere şi infracţiunea de violenţă în familie (art. 199 Cod penal)”, se notează în comunicat.

Reprezentanţii ONG-ului declară că dacă proiectul va fi aprobat, Avocatul Poporului ar trebui să se sesizeze şi să atace ordonanţa de graţiere, pe motiv că „în mod vădit, nu se justifică urgenţa cerută de Constituţie”.

Alte şase ONG-uri cer retragerea proiectelor de ordonanţă privind justiţia

Alte şase ONG-uri cer Ministerului Justiţiei să nu promoveze ordonanţele de urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor. Asociaţiile cer instituţiei să facă publice date referitoare la numărul de deţinuţi din penitanciare pentru a căuta împreună soluţii pentru supraaglomerare.

„Organizaţiile semnatare consideră inacceptabil ca acte normative de importanţă deosebită cum sunt cele care privesc graţierea colectivă şi modificările codurilor penale să fie elaborate în secret şi promovate pe agenda Guvernului fără o consultare reală a societăţii româneşti, fără a oferi posibilitatea societăţii civile, reprezentanţilor sistemului judiciar şi tuturor celor care sunt în mod real interesaţi, de a-şi exprima punctul de vedere. Aceste practici aruncă România înapoi în anii ’90 şi sunt incompatibile cu standardele unei ţări care este membră UE. De altfel, acordarea unei graţieri colective prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă este o acţiune fără precedent în istoria postdecembristă a României. Graţierile colective anterioare s-au făcut prin lege, după dezbateri parlamentare care oferă posibilitatea puterii şi opoziţiei de a expune argumente pro şi contra acestei măsuri, aşa cum este firesc într-o democraţie”, transmit ONG-urile printr-un comunicat comun de presă.

Organizaţiile susţin că felul în care este formulată ordonanţa „pare să servească mai degrabă intereselor persoanelor care au primit condamnări pentru fapte grave, cum ar fi faptele de corupţie, infracţiunile de abuz în serviciu, infracţiunile împotriva înfăptuirii justiţiei şi infracţiunile electorale”, precizând că de la măsura graţierii sunt exceptate anumite infracţiuni însă nu cele grave.

„Cât priveşte graţierea parţială a unei jumătăţi din pedeapsă pentru anumite categorii de persoane constatăm că în privinţa acesteia nu există nicio limitare cu privire la natura infracţiunii şi nici nu este introdusă obligaţia de a achita prejudiciul în termen de un an de la punerea în libertate [art. 3 alin (3)]. Aşadar vor beneficia de graţiere parţială toţi cei care au fost condamnaţi pentru orice fel de infracţiuni, cu condiţia să fi împlinit 60 de ani, să sufere de o boală incurabilă în fază terminală, să aibă în întreţinere copii cu vârsta de până la 5 ani sau să fie însărcinate”, se precizează în comunicat.

În ceea ce priveşte ordonanţa de modificare a codurilor penale, asociaţiille spun că punerea în acord a acestora cu deciziile CCR „este doar un pretext deoarece nu toate deciziile CCR se regăsesc în modificările propuse, iar unele dintre ele, cele care sunt periculoase, nu au legătură cu deciziile CCR”.

„De exemplu, condiţionarea anchetelor penale la infracţiunile de abuz în serviciu de depunerea unei plângeri prealabile face practic imposibilă anchetarea abuzului în serviciu împotriva intereselor publice pentru că, în acest caz, chiar inculpaţii ar trebui să fie cei care solicită parchetului anchetarea propriei conduite infracţionale. Introducerea unui prag valoric de 200.000 de lei (aprox. 50.000 euro) va opera ca o dezincriminare a faptelor care se situează sub acest prag. (…) Modificările propuse la infracţiunea de abuz în serviciu au ca rezultat golirea acesteia de conţinut şi imposibilitatea efectuării urmăririi penale atunci când partea vătămată este statul”, explică ONG-urile, precizând şi că în cazul dezincriminării neglijenţei în serviciu nu este oferită nicio explicaţie.

Potrivit sursei citate, conflictul de interese este golit de conţinut „prin condiţionarea existenţei infracţiunii de natură necuvenită a foloaselor obţinute”.

„Nu este prima dată când se încearcă dezincriminarea de facto a conflictului de interese prin introducerea sintagmei foloase necuvenite, care a fost respinsă deja de către Curtea Constituţională prin Decizia nr. 2/2014 . Modificarea legislaţiei penale în acest fel ar fi, deci, neconstituţională”, spun asociaţiile.

În privinţa denunţurilor, organizaţiile spun că rezultatul va fi dispariţia acestui mod de sesizare a organelor de urmărire penală.

Precizările au fost făcute printr-un comunicat de presă de şase organizaţii non-guvernamentale :ExpertForum (EFOR), Institutul pentru Politici Publice (IPP), Funky Citizens, Centrul Român de Politici Europene (CRPE), Freedom House-Romania şi Grupul pentru Dialog Social (GDS).

Legea graţierii la care se gândeşte ministrul Justiţiei ar putea avea efect şi asupra celor care vor fi condamnaţi pentru tragedia cu 64 de morţi şi aproape 200 de răniţi din clubul Colectiv. Avertismentul vine de la procurorii Parchetului General, care conduc ancheta. 

Citeşte şi: Dosarul Colectiv. Legea graţierii i-ar scăpa pe vinovaţii tragediei din Colectiv