Apărarea ELENEI UDREA schimbă strategia de comunicare. Cum vor răspunde avocaţii OFENSIVEI DNA

Marius Striblea a precizat că pagina apărării va fi distinctă de pagina personală a Elenei Udrea.

„Doamna Udrea, prin echipa de comunicare, foloseşte pagina de Facebook în nume personal. Când spuneam ca voi  face o alta strategie, ma refeream la o pagină a apărării, distinctă de pagina personală a doamnei Udrea. Aceasta pagină a apărării doamnei Udrea va fi lansată în curând.

Mi se pare un lucru de bun simt, în conditiile în care Parchetul are un avantaj in fata apararii si anume, pe surse, nu vreau sa fac acuzatii, dar exista materiale din acuzare care fac turul televiziunilor in momentele-cheie ale procesului…

Necesitatea construirii unei astfel de pagini rezidă în faptul că, în spaţiul public, există tot felul de materiale pe care procurorii le lansează în momente-cheie ale procesului. Pentru a echilibra balanta, vom lansa si noi in spaţiul public părti ale apararii noastre  pe care le prezentăm din instanta si vor arata punctul nostru de vedere.

Alte articole

Ce a descoperit Elena Udrea în cei aproape patru ani de închisoare. „Mă trezesc pe la miezul nopții să văd”

Giovanni Becali, despre Elena Udrea în închisoare: „Știe multe. N-a ciripit nimic!” 

Avem tentatia sa luam de bun tot ce spun procurorii in spatiul public. Chiar auzeam in spatiul public o ineptie ca procurorii sunt deasupra avocatilor fiindcă ei sunt platiti din bani publici, iar avocatii, fiind plătiţi din bani privaţi, nu ar avea aceeasi credibilitate”, a explicat Striblea, la România TV. 

Elena Udrea, atac la Justiţie: Procurorii încearcă să obţină denunţuri împotriva mea şi a lui Băsescu

Avocatul a comentat şi  afirmaţiile Elenei Udrea potrivit cărora Tudor Brazu şi Rudel Obreja „au reclamat în instanţă că li s-a cerut explicit să spună ceva despre Elena Udrea sau despre Traian Băsescu”.

„Sursele pe care le invoca doamna Udrea sunt chiar Tudor Breazu si Rudel Obreja. La una dintre infatisarile in fata ICCJ, cand s-a pus problema prelungirii mandatului arestare preventiva, cred pe data de 23 martie, amandoi au reclamat ca asupra lor s-au facut presiuni. Şi acest lucru s-a întamplat in sala de judecata, in fata magistratului, a procurorului sedinta si a mai multor avocati”, a explicat Striblea. 

„Parcă niciodata denunţul, ca modalitate de a începe un dosar sau a te salva de închisoare, nu a fost asa de mult utilizat. Această modalitate de a face anchetă numai pe baza de denunturi nu a existat în România dupa 1989. Nu cred ca trebuie să fii un erudit in domeniu ca sa sesisezi ca ceva se intampla in justitie. (….) Denunţătorii au avut aceleaşi beneficii şi inainte de schimbarea acestor Coduri. E adevarat, aceste beneficii sunt mai consistente acum„, a mai spus Striblea.