APIA, FRAUDATĂ de INTERLOPII bulgari. Care este schema ŢEPEI de 26 de milioane de euro

Pentru primul contract, în valoare de aproape 20 de milioane de euro, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) trebuia să primească ulei de la bulgari, dar aceștia au livrat produse în valoare de doar 3,5 milioane de euro. Cel de-al doilea contract era practic un barter, scrie riseproject.ro

Citeşte şi: PERCHEZIŢII DNA. Directori de la APIA Bucureşti şi Ilfov, suspectaţi de fraude cu fonduri europene UPDATE

Bulgarii dădeau făină și primeau la schimb orz. Bănește, schimbul avea o valoare de peste 6 de milioane de euro, numai că bulgarii au încasat banii și orzul, dar n-au mai livrat făina. Agenția statului român încearcă de mai mult timp să recupereze paguba prin executarea scrisorilor de garanție bancară cu care firma bulgară s-a prezentat la licitație. Însumate, garanțiile se ridică la 31,5 milioane de euro. Au apărut însă alte probleme.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

RISE Project și jurnaliștii de la Bivol.bg, centrul bulgar pentru jurnalism de investigație, au documentat mai multe luni această afacere, descoperind filiera prin care România a fost păgubită cu aproape 26 de milioane de euro.

Alte articole

Fermierii pot depune în următoarele zile cererile de plată în cadrul Campaniei 2026. Anunțul făcut de APIA

Ce se întâmplă cu plata subvențiilor pentru fermieri, în plină criză politică. Ministrul interimar al Agriculturii: ”Știm cu toții care este situația”

Între timp, procurorii români anticorupție au demarat o anchetă proprie în acest caz, fiind vizați inclusiv funcționarii agenției, dar și mai multe companii implicate în schema comercială. Birourile APIA din București și mai multe sedii de firme din Dâmbovița, Ilfov și Giurgiu au fost percheziționate luni de procurorii Departamentului Național Anticorupție.

Acum, banca din Bulgaria care a eliberat garanțiile, refuză să mai facă plata, motivând că APIA a încurcat conturile în care a virat banii. Practic, banca bulgară susține că agenția guvernamentală n-a mai trimis banii în conturile firmei bulgare de la această bancă, ci în cu totul altă parte.

Banii s-au scurs însă într-un cont din Cipru. La vedere, firma bulgară despre care e vorba e deținută și condusă de Valeri Petrov, un om al străzii din Sofia. În același apartament din capitala Bulgariei, unde este înregistrată firma, mai figurează și alte companii înrudite între ele.

Unele dintre firme sunt conectate la afaceriști români și, mai departe, chiar la patronii băncii bulgare, care refuză să înapoieze banii statului român. Bulgarul Ivan Tanev, creierul afacerii, a fost dat în urmărire internațională la puțin timp după ce la București s-au parafat contractele publice.

Oficiul European pentru Lupta împotriva Fraudelor (OLAF), care monitorizează cheltuirea banilor europeni, dar și Direcția Națională Anticorupție (DNA) investighează, la rândul lor, contractele pe care le-a derulat APIA în acest caz.

Banii pentru cele două contracte au fost plătiți inițial de Ministerul Economiei, conform procedurilor din programul social, și urmau să fie decontați de Uniunea Europeană ca parte dintr-un amplu program social pentru sprijinirea familiilor sărace din România.

Nu doar că au fost pierduți banii, dar un alt efect al afacerii a fost că mii de familii din toată România nu au mai primit ajutoarele sociale. Gheorghe Benu, chiar directorul APIA care a semnat contractele cu bulgarii, le-a comunicat Consiliilor Județene că familiile sărmane nu vor mai primi ulei și făină în 2012 din cauză că firma bulgară nu și-a respectat obligațiile din cele două contracte.

Firma bulgară a câștigat cele două licitații, deși documentele lor aveau mari probleme. Iar acum felul în care s-au câştigat licitaţiile este verificat acum de procurorii anticorupție. În mare, problemele erau următoarele:

– O parte dintre hârtii nu au fost depuse la dosarele de achiziție publică în original, ci doar prin fax și fotocopii, deși procedurile cer documente originale sau copii autentificate și traduceri legalizate;

– Istoricul firmei bulgare nu o recomanda pentru afacerile cu ulei alimentar, ci pentru comerț cu amănuntul;

– Cifra de afaceri a companiei declarată la autoritățile fiscale din Bulgaria pe ultimii trei ani era de 1 milion de euro, nu de 10 milioane de euro, așa cum prevedea caietul de sarcini impus de normele europene.

Citeşte mai mult pe riseproject.ro.