Apreciere istorică a monedei euro în raport cu dolarul. Cum vor resimţi românii schimbarea raportului de forţe de pe pieţele financiare

Într-o prelegere susținută la Berlin luna trecută, Lagarde a declarat că își dorește ca euro să devină monedă de rezervă globală, cu atât mai mult cu cât poziția de nestrămutat a dolarului a început să se clatine de la începutul mandatului lui Donald Trump la Casa Albă. Această viziune a început deja să capete contur pe piețele internaționale, care percep euro ca o monedă asociată cu stabilitate și predictibilitate instituțională, în contrast cu volatilitatea tot mai accentuată a politicilor economice americane.

„Dacă pui laolaltă tarifele impuse de SUA, atacurile asupra Rezervei Federale și a altor instituții, precum și sustenabilitatea fiscală discutabilă a Statelor Unite după acea ‘lege frumoasă’ a reducerii taxelor, devine clară direcția în care merge cursul de schimb al dolarului”, a declarat Yannis Stournaras, guvernatorul Băncii Centrale a Greciei, în cadrul unui panel moderat de CNBC, potrivit Ziare.com.

În același timp, piețele europene de capital au cunoscut o performanță superioară celor americane. Indicele pan-european STOXX 600 a înregistrat o creștere de 6,6% de la începutul anului, apropiindu-se de performanța S&P 500, care a urcat cu 6,8%. În martie, diferența era și mai mare în favoarea Europei, ceea ce a alimentat optimismul investitorilor europeni că, după ani de subperformanță în raport cu Wall Street, ar putea fi începutul unei noi epoci favorabile continentului.

În plan macroeconomic, producția industrială din Germania a depășit așteptările în luna mai, în special datorită industriei auto și energiei, iar sentimentul investitorilor din zona euro a atins în iulie cel mai înalt nivel din ultimii trei ani, semnalând o redresare economică mai amplă. Aceste date au contribuit la întărirea convingerii că BCE nu va modifica dobânzile de politică monetară în ședința din 23 iulie, după ce în ultimul an a operat reduceri totale de 200 de puncte de bază.

Alte articole

Se schimbă banii, BNR va tipări euro până la final de 2025. Ce riscuri aduce pentru români trecerea la moneda europeană

Bogații din România își pun banii la adăpost. Peste 4.000 de clienți cu peste 100.000 de euro în conturi și-au închis depozitele

În paralel, randamentele obligațiunilor europene au crescut, ceea ce reflectă o cerere crescută din partea investitorilor. De exemplu, randamentul titlurilor germane pe 10 ani a urcat la 2,601%, iar cel al obligațiunilor italiene echivalente a ajuns la 3,522%. În afara zonei euro, titlurile guvernamentale britanice au înregistrat și ele creșteri de randament, semn că investitorii cer o „dobândă” mai mare pentru riscurile asumate, ceea ce sporește atractivitatea obligațiunilor europene și întărește cererea pentru euro.

Totuși, această apreciere rapidă a euro nu este lipsită de riscuri. Analiștii economici europeni avertizează că un euro „prea puternic” ar putea afecta negativ competitivitatea exporturilor europene și ar putea complica eforturile BCE de a menține inflația la un nivel optim și de a susține relansarea economică post-pandemie.

Citeşte şi: Veşti bune pentru ratele românilor! ROBOR la trei luni scade considerabil. Indicele ajunge la 6,77%

În România, efectele acestei evoluții sunt mixte. Deși aprecierea euro ar putea aduce câștiguri macroeconomice printr-o mai bună stabilitate valutară și acces la finanțări externe avantajoase, acestea sunt contrabalansate de presiunile fiscale interne. Guvernul de la București este constrâns să implementeze măsuri dure pentru reducerea deficitului bugetar excesiv, astfel că populația nu va resimți prea curând beneficiile unei parități euro-dolar favorabile.

În paralel, instabilitatea economică din SUA continuă să afecteze imaginea dolarului ca monedă de rezervă dominantă. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a anunțat noi măsuri comerciale ce vor fi comunicate în următoarele 48 de ore, în contextul expirării pauzei de 90 de zile asupra tarifelor impuse Europei. Aceste declarații, corelate cu pozițiile președintelui Donald Trump privind tarifele și acordurile comerciale, alimentează incertitudinile privind viitorul politicii economice americane.

Pentru România, dacă euro continuă să se aprecieze față de dolar, pe termen scurt va putea oferi un avantaj exportatorilor locali pe piața unică europeană, dar riscă să sporească și factura la importuri, să crească costurile datoriei externe și să alimenteze presiuni inflaționiste pe plan intern, deja aflându-ne sub sabia lui Damocles din cauza măsurilor de austeritate luate de Guvern pentru reducerea deficitului excesiv.

Cu toate acestea, dacă BCE va fi împinsă de turbulențele comerciale și de curs valutar să reducă dobânzile în continuare pentru a ține în frâu inflația, o astfel de decizie ar duce, inadvertent, către dobânzi mai mici la împrumuturile în euro, cee ace înseamnă că investitorii vor fi dispuși să caute randamente mai mari în economii emergente ca România, ceea ce va aduce fluxuri de capital mai mari către piețele noastre de obligațiuni și bursă.

Amintim că, pe 8 iulie 2025, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an şi menţinerea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 8 august 2025, cu o săptămână înainte de publicarea evaluării ratingului de țară efectuat de Fitch Ratings, pe 15 august.

În ceea ce privește traiul de zi cu zi al românilor, cu toate că, în mai, dezvoltatorii imobiliari estimau că peste 76.000 de credite noi vor fi acordate pentru achiziții de locuințe în 2025, fără refinanțări și restructurări, puterea de cumpărare a românilor, în general, dar și în ceea ce privește bunuri și servicii în euro, urmează să scadă considerabil, nu atât din cauza importurilor mai scumpe și a fluctuațiilor de pe piața globală cât, pe plan imediat, pe fondul măsurilor drastice pe care Guvernul a trebuit să le ia recent pentru a ține în frâu deficitul bugetar.

Piața noastră de obligațiuni ar putea deveni mai atractivă pentru investitorii interesați de riscuri mai mari pentru randamente mai bune, dar suntem departe de a putea vedea cu certitudine cât de mult și pe câte planuri vor interveni efectele măsurilor prezentate astăzi, în consiliul Ecofin, de către ministrul Finanțelor. Cu atât mai mult cu cât Bruxelles-ul a considerat insuficiente măsurile luate până acum de țara noastră pentru a ieși din procedura de deficit excesiv până în 2030 și a cerut reprezentanților României măsuri mai drastice până pe 15 octombrie.

Citeşte şi: Val de concedieri în mediul privat, după creșterea taxelor. Firmele își trimit angajații acasă, se pregătesc de faliment VIDEO