Aproape 20% dintre angajaţii din România nu câştigă suficient pentru a-şi acoperi cheltuielile

România (19%), Grecia (15%), Italia şi Spania (câte 12%) înregistrează cele mai ridicate procentaje de adulţi care au un loc de muncă, dar trăiesc la limita sărăciei, faţă de 9% la nivelul UE, potrivit raportului pregătit de Directoratul pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune din cadrul CE.

În timp ce în Italia şi Spania situaţia s-a agravat în special în urma crizei financiare globale din 2008 şi a crizei datoriilor de stat, în România şi Grecia fenomenul are natură structurală, numărul angajaţilor care câştigă insuficient fiind relativ ridicat şi înaintea turbulenţelor economice care au măturat Europa.

Astfel, în România, ponderea celor cu venituri insuficiente în numărul total de angajaţi a crescut cu două puncte procentuale în perioada 2008-2012, în timp ce Italia a înregistrat o creştere de trei puncte procentuale.

Printre factorii care generează această situaţie se numără oferta scăzută de locuri de muncă, care determină multe persoane să accepte contracte part-time, salariile scăzute sau structura familială. Ponderea angajaţilor cu jumătate de normă (part-time) este mai mare în rândul celor cu venituri insuficiente decât în restul bazei de angajaţi. Persoanele care câştigă sub necesităţi lucrează de asemenea, în medie, mai puţine ore.

Alte articole

Ce salarii au primarii din Bucureşti. Edilii câştigă mai bine decât Nicuşor Dan, după cum a şi recunoscut preşedintele

A ales să se pensioneze la doar 37 de ani, deși avea un job care-i aducea satisfacție și un salariu cu multe zerouri: „Viața e prea scurtă pentru a fi trăită doar la birou”

Productivitatea şi costul forţei de muncă pentru angajator influenţează şi ele angajaările şi nivelul salariilor.

Astfel, multe dintre statele membre UE care au aderat după 2004, spre exemplu România, Ungaria şi Estonia, au înregistrat creşteri rapide, probabil nesustenabile, ale costului forţei de muncă, notează CE. În aceste ţări, creşterea costului muncii a fost determinată în principal de majorarea salariilor, însoţită de o evoluţie foarte slabă a productivităţii, chiar negativă în România şi Ungaria, se arată în raport.

Totodată, consolidarea fiscală – măsurile de austeritate – a afectat negativ angajările, în special în economiile mai puţin dezvoltate din sudul Europei.

Angajaţii cu salarii insuficiente reprezintă mai mult de jumătate din populaţia săracă a României. România înregistrează totodată, la nivelul UE, cel mai scăzut număr de persoane care trăiesc în gospodării sub pragul sărăciei unde niciun membru nu are loc de muncă.

Veniturile din muncă acoperă aproximativ 80% din necesităţile angajaţilor cu salarii insuficiente, diferenţa fiind completată din trasferuri sociale şi pensiile părinţilor.

Salariile reduse şi povara fiscală ridicată încurajează munca la negru, care reprezintă cea mai mare parte din economia subterană. România are cea mai extinsă economie subterană din UE raportat la mărimea economiei, reprezentând 28,4% din PIB, potrivit datelor CE.

Şomajul din UE a ajuns anul trecut la aproape 11%, depăşind 12% în zona euro, cu rate îngrijorătoare de peste 25% în Grecia şi Spania. Numărul şomerilor depăşeşte 26,5 milioane la nivelul Uniunii Europene.

Milioane de oameni au renunţat să-şi mai caute de muncă şi îngroaşă rândurile şomerilor fără să apară în statisticile oficiale, care deşi indică un şomaj record nu reflectă în totalitate gravitatea consecinţelor sociale ale crizei datoriilor de stat, potrivit unei analize Bloomberg.

Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a declarat recent că şomajul din zona euro este încă la cote foarte ridicate şi impune adoptarea de reforme structurale.

Şomajul în rândul tinerilor este de asemenea o urgenţă în UE. La nivelul Europei, unu din patru tineri (sub 25 de ani) sunt în prezent şomeri, cel mai ridicat nivel de la adoptarea monedei unice. În Grecia şi Spania, procentajul ajunge la 50-60%.

Din punct de vedere politic, nu există vreo problemă mai explozivă, mai periculoasă şi mai destabilizatoare decât să ai o întreagă generaţie de tineri foarte frustraţi, a afirmat recent secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, Angel Gurria.