Aproape 60% dintre români economisesc lunar, dar trei sferturi nu pot face faţă unor cheltuieli neprevăzute. Câţi bani pun deoparte

Aproape șase din zece români reușesc să economisească bani în fiecare lună, însă majoritatea nu dispun de suficiente resurse pentru a face față unor cheltuieli neprevăzute importante. Potrivit studiului Barometrul datoriilor 2026, realizat de Kantar România pentru KRUK România, 57,9% dintre respondenți declară că economisesc lunar, în timp ce 73,1% nu ar putea acoperi o cheltuială echivalentă cu șase salarii.
George Russo
17 nov. 2026, 19:14
Aproape 60% dintre români economisesc lunar, dar trei sferturi nu pot face faţă unor cheltuieli neprevăzute. Câţi bani pun deoparte

Cercetarea evidențiază și o deteriorare a situației financiare a populației, în condițiile în care ponderea persoanelor vulnerabile financiar a crescut, iar capacitatea de economisire diferă considerabil în funcție de vârstă, venituri, educație și regiune. Totodată, 12% dintre români declară că au cel puțin o plată restantă, valoarea medie a datoriilor neachitate fiind sub 4.200 de lei.

„Aproape 6 din 10 români (57,9%) reuşesc să economisească într-o lună obişnuită, însă acest comportament nu se traduce automat într-o rezervă suficientă pentru situaţii financiare majore: 73,1% dintre respondenţi spun că nu ar putea face faţă unei cheltuieli neprevăzute echivalente cu şase salarii lunare. Datele studiului Barometrul datoriilor 2026 arată că economisirea rămâne un comportament prezent în gospodăriile din România, dar capacitatea de a construi o plasă de siguranţă financiară diferă semnificativ în funcţie de venit, educaţie, vârstă şi regiune”, arată KRUK România, într-un comunicat transmis marți.

Câți bani economisesc românii lunar

În rândul persoanelor care economisesc, suma mediană pusă deoparte lunar este de aproximativ 1.000 de lei. Media economiilor lunare a crescut de la 1.900 de lei în 2025 la 2.200 de lei în 2026.

Cele mai mari ponderi ale persoanelor care economisesc sunt înregistrate în rândul celor cu studii superioare, unde procentul ajunge la 73,1%, și în regiunea București-Ilfov, cu 68,6%.

Tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani economisesc într-o proporție de 68,1%, peste media națională. În mediul urban, procentul este de 61%.

Numerarul rămâne principala modalitate de economisire, fiind preferat de 64,4% dintre cei care pun bani deoparte.

Tot mai mulți români se confruntă cu dificultăți financiare

Indicele Sustenabilității Financiare a coborât la 50 de puncte în 2026, comparativ cu 52 de puncte în 2025 și 56 în 2024.

„Ponderea persoanelor aflate într-o situaţie financiară fragilă a crescut de la 27,2% la 33,7%, în timp ce proporţia celor cu o bună sustenabilitate financiară a scăzut de la 33,4% la 28,1%. Deşi 57,9% dintre respondenţi declară că în gospodăria lor se economiseşte într-o lună obişnuită, 73,1% spun că nu ar putea face faţă unei cheltuieli neprevăzute echivalente cu şase salarii lunare. Doar 26,9% consideră că ar avea resursele necesare pentru un asemenea eveniment”, precizează autorii studiului.

Situația este mai dificilă pentru persoanele între 56 și 65 de ani, dintre care numai 20,5% ar putea suporta o asemenea cheltuială.

„Lipsa resurselor financiare este principalul motiv pentru care o parte dintre români nu economisesc: 83% dintre cei care nu pun bani deoparte indică acest motiv. Instabilitatea economică este menţionată de 80,1%, iar cheltuielile mai mari decât veniturile de 78,1%”, se arată în cercetare.

Unul din opt români are plăți restante

Potrivit studiului, 12% dintre respondenți au cel puțin o datorie restantă, valoarea medie a acestora menținându-se sub 4.200 de lei, nivel apropiat de cel din 2025.

Cele mai mari restanțe medii sunt înregistrate la creditele bancare și cele acordate de instituțiile financiare nebancare, aproximativ 5.800 de lei. Împrumuturile de la cunoștințe generează restanțe medii de aproape 5.700 de lei, iar facturile și serviciile neachitate însumează aproximativ 2.000 de lei.

În privința educației financiare, 72% dintre români consideră că dețin cunoștințe ridicate, dar 70,3% recunosc că au nevoie să și le îmbunătățească. De asemenea, 31,2% nu își planifică niciodată bugetul personal sau familial.

Alimentele, utilitățile și sănătatea, principalele priorități

Plata utilităților și a serviciilor de bază reprezintă o prioritate pentru 91,3% dintre respondenți, urmată de achiziția alimentelor, cu 85,5%.

Cheltuielile pentru sănătate au urcat pe locul al treilea, fiind menționate de 75,4% dintre participanți. Serviciile, transportul, educația și timpul liber ocupă poziția a patra, cu 73,7%.

Achitarea datoriilor și restanțelor se situează pe locul al cincilea, cu 71,6%, iar plata creditelor pe locul al șaselea, cu 63,9%.

În același timp, 90,8% dintre respondenți consideră că fiecare persoană are obligația morală de a-și achita datoriile la timp.

Dintre cei care au restanțe, 35,9% declară că principalul motiv pentru care doresc să le achite este unul moral, în timp ce 26% urmăresc reducerea stresului și recăpătarea liniștii.

Studiul Barometrul datoriilor 2026 a fost realizat de Kantar România pentru KRUK România, în perioada august-septembrie 2026, prin interviuri telefonice, pe un eșantion național reprezentativ de 1.002 persoane cu vârste între 18 și 65 de ani.

Citeşte şi: Casa verde 2026: Start la înscrieri pentru ajutorul de la stat de 15.000 de lei pentru românii cu panouri fotovoltaice