„Dacă ne uităm pe statisticile efective, ce se întâmplă acum în piață, vedem că numărul notificărilor de dare în plată la sfârșitul lunii decembrie 2016 a fost de aproximativ 6.400, iar volumul s-a situat cam la 1,8 — 1,9 miliarde de lei. Nu este nici mult, nici puțin. (…) Dacă în primele luni de la adoptarea Legii aveam peste 1.000 de notificări pe lună, în ultimele luni ale anului trecut media a ajuns la 100 — 150 de notificări pe lună, dar rămâne de văzut ce se va întâmpla, pentru că ar putea fi doar o perioadă de așteptare, și ar putea începe din nou”, a explicat Florian Neagu, citat de Agerpres.

Oricum, potrivit oficialului BNR, datele nu confirmă estimările inițiale, conform cărora sute de mii de cazuri ar fi urmat să apeleze la această procedură. Neagu a mai explicat că, potrivit analizelor BNR, eligibili pentru darea în plată ar fi circa 300.000 de debitori, iar volumul creditelor ar fi de 42-43 de miliarde de lei.

Alte Articole

Cât costă sicriul în care a fost depus Costel Corduneanu? ...

Jumbo anunță schimbări de marketing după ce anul trecut a ...

Taxa de 1 euro pentru pasagerii care aterizează pe aeroporturile ...

„Acesta este cazul extrem. Comparând cu ce se întâmplă în piață, constatăm că avem notificări cam de 2% din nivelul maxim posibil, iar la tendințe este o aplatizare semnificativă”, a mai spus reprezentantul BNR.

Florian Neagu a reamintit, cu această ocazie, faptul că la prima evaluare a impactului pe care Legea dării în plată l-ar avea asupra sistemului bancar, realizată la începutul anului 2016 pe baza draftului de lege, BNR a constatat că riscul unui cadru legal incert este semnificativ.

Ulterior, însă, la a doua evaluare, mai consistentă, realizată în a doua parte a anului, după decizia Curții Constituționale pe marginea Legii, Banca Națională a constatat că riscul se menține, însă intensitatea s-a diminuat sensibil.

Conform oficialului BNR, la diminuarea acestui risc au contribuit trei factori. Primul este legat de modificările aduse Legii înainte de apariție, respectiv impunerea unui plafon și scoaterea de sub incidența actului normativ a terenurilor și a creditelor Prima Casă.

Al doilea factor este legat de decizia CCR, care a stabilit că doar scăderea prețurilor imobilelor nu mai reprezintă un motiv de a da în plată, că procedura nu este automată și nu oricine poate da în plată, ci un judecător trebuie să decidă, de la caz la caz, cine se califică și cine nu, și că de astfel de măsuri pot beneficia doar cei care nu mai pot să plătească, nu și cei care nu mai vor.

Oficialul BNR a mai spus că, în prezent, există peste 500 de notificări de dare în plată pentru 2, 3 sau mai multe imobile, care, potrivit deciziei CCR, nu pot fi admise.