Aproximativ 720.000 de români, diagnosticaţi cu cancer. Bolnavii se plâng că nu au medicamente şi tratamentele sunt scumpe

Centrul pentru Inovație în Medicină și compania specializată IMAS au realizat ediția 2018 a studiului "Atitudini și percepții despre cancer în rândul populației României", rezultatele fiind făcute publice în cadrul evenimentului Oncology Innovation Agenda, organizat astăzi la Reprezentanța Comisiei Europene / Spațiul Public European. Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ la nivel național, datele fiind colectate în perioada 9 mai - 4 iunie 2018. Eroarea de eșantionare este de +/- 3,1%.

Un român din 4 are o experiență cu cancerul

Studiul a arătat impactul cancerului la nivelul populației României, concluzionând că 4,4% dintre români au primit la un moment dat diagnosticul de cancer, ceea ce corespunde unui număr de aproximativ 720.000 de persoane diagnosticate cu cancer. Impactul direct al cancerului în populație este constant comparativ cu studiul similar realizat în 2016, diferențele nefiind semnificative statistic în contextul erorii de eșantionare.

Impactul indirect al cancerului în cadrul populației României este, de asemenea, constant: 21,8% dintre respondenți au afirmat că o rudă apropiată (soț/soție, fiu/fiică, mama/tata) a fost diagnosticată cu cancer la un moment dat de-a lungul vieții. Procentul corespunde unui număr mediu de aproximativ 3,5 milioane de persoane ale căror rude au primit acest diagnostic.

"Un român din 4 are o experiență directă sau mediată cu cancerul, ceea ce ne indică un impact major al bolii în cadrul populației României. De aici, nevoia de a face din cancer o prioritate pentru sistemul de sănătate, dar și pentru societate, în ansamblu", a declarat dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovațe în Medicină.

De altfel, la întrebarea "care credeți că ar trebui să fie prioritatea României la Președinția Consiliului Uniunii Europene, în ceea ce privește domeniul sănătății?", 58% dintre români au indicat prevenirea și tratarea cancerului drept principal subiect care ar trebui promovat de țara noastră, celelalte subiecte fiind prevenirea și tratarea bolilor cardiovasculare (28,5%) și prevenirea și tratarea hepatitei C (7,6%).

Informarea asupra inovațiilor în oncologie se corelează cu o atitudine mai optimistă în fața bolii

44% dintre români afirmă că au auzit despre medicina personalizată, numărul românilor care declară că sunt familiari cu acest termen fiind mai mare cu 14% față de nivelul anului 2016.

Aceeași dinamică se constată și în privința imuno-oncologiei, termen pe care 42,5% dintre români afirmă că îl cunosc (în creștere cu 14,5% față de anul 2016). În privința termenului "testare cu biomarkeri", 42,2% dintre respondenți afirmă că sunt la curent cu această sintagmă.

„Inovația în oncologie este din ce în ce mai cunoscută românilor. Campaniile pe aceste teme inițiate de Centrul pentru Inovație în Medicină sau în care am fost parte se reflectă, iată, la nivelul societății. Acest aspect este cu atât mai important cu cât în grupul celor care afirmă că sunt la curent cu trendurile inovației în oncologie se remarcă o atitudine mai optimistă față de diagnosticul de cancer. Informarea corectă asupra a ceea ce este nou în oncologie poate să asigure o șansă în plus la o viață de bună calitate, în ciuda diagnosticului de cancer", explică Dr. Marius Geantă.

Totuși, un număr semnificativ de români (43,7%) consideră că un diagnostic de cancer duce întotdeauna la deces, cu toate că 57,1% dintre respondenți sunt de acord că medicamentele moderne pot prelungi viața pacientului cu cancer cu până la 10 ani, chiar dacă este vorba despre forme avansate ale bolii. În același context, a crescut la 77,5% procentul celor care sunt de acord că există cancere care se pot vindeca.

Principalele surse de informații despre cancer rămân medicii și personalul medical (69,9%, în creștere comparativ cu anul 2016), mediul online (60,2%, constant) și emisiunile de televiziune (59,5%, în scădere marcată față de anul 2016).

Temeri față de cancer și aliați în lupta cu boala

Atunci când au fost întrebați care este principala temere legată de cancer, principalele aspecte menționate de respondenți au fost: rata scăzută de supraviețuire a celor care suferă de cancer (27,8%), absența medicamentelor și a altor materiale (12,8%), teama de boala în sine (10,8%) și cheltuielile mari cu tratamentul (4,3%).

În privința costurilor noilor tratamente, 44,1% dintre respondenți afirmă că aceste terapii nu sunt deloc accesibile și cu siguranță nu și le-ar permite (același nivel ca și în anul 2016). Întrebați câte medicamente au fost aprobate în România în anul 2017, cei mai mulți dintre români au indicat un număr redus, de 1-5 medicamente, în condițiile în care peste 30 de medicamente pentru cancer au fost compensate anul trecut în România.

Aliații principali identificați de români în lupta împotriva cancerului sunt prietenii și familia (43,9%), noile tehnologii - medicamente, dispozitive sau intervenții avansate (28,8%), medicii (17,9%), asociațiile de pacienți (3,3%) și autoritățile (1,5%).

Nivel de satisfacție crescut al pacienților cu cancer față de oferta sistemului de sănătate

În subgrupul celor care afirmă că au primit la un moment dat diagnosticul de cancer, se remarcă un nivel de satisfacție în creștere, în comparație cu anul 2016. Astfel, 92% dintre pacienți se declară mulțumiți de pregătirea medicului oncolog, 89,9% sunt mulțumiți de amabilitatea și implicarea personalului medical, 81,1% spun că au primit informațiile potrivite despre stadiul bolii și opțiunile de tratament, 76,8% se declară mulțumiți de condițiile din spital (curățenie, dotare tehnică), în timp ce 71,5% spun că sunt mulțumiți de accesul la tratamentul de ultimă generație.

La nivelul întregii populații, însă, procentul celor care consideră că durează prea mult pentru ca un medicament nou descoperit să ajungă în România este de 75,6% și doar 30% dintre respondenți consideră că statul român contribuie la asigurarea unui tratament corespunzător pentru bolnavii de cancer.

Disponibilitatea de a participa la programe de prevenție și screening

Studiul a indicat și un nivel crescut de informare asupra cancerelor care se pot preveni (81,9%) și asupra cancerelor care se pot detecta în faze incipente (87,1%), ambele procente fiind la același nivel înregistrat în anul 2016.

"Aceste date arată disponibilitatea unei mari proporții a populației României de a lua parte la programe de prevenție și de screening pentru cancer. Astfel, una dintre condițiile esențiale pentru succesul unui program de acest tip - disponibilitatea și acceptarea la nivelul societății - pare a fi indeplinită. Intervine acum rolul autorităților de a veni în întâmpinarea acestei realități și de a propune programe naționale de prevenție și de screening care să pună în valoare dorințele și așteptările populației", afirmă Dr. Marius Geantă.