Armata obligatorie, dar plătită cu 2.300 de euro pe lună, miercuri se votează proiectul în Parlament

Armata obligatorie este din nou pe agenda publică a multor ţări din Europa. Germania a suspendat serviciul militar obligatoriu în 2011, însă dezbaterile despre reintroducerea acestuia sunt în curs, iar noi planuri ar putea intra în vigoare din 2027 sau 2028, moment în care tinerii ar putea fi chemați la un examen medical pentru a fi recrutați. Aceste măsuri sunt luate pentru a consolida forțele armate germane, mai ales dacă planul bazat pe voluntari eșuează,

Economia Germaniei stagnează, facturile pentru pensii cresc, „dividendele păcii” s-au epuizat, iar instabilitatea globală adaugă acum un risc în plus pentru tinerii ţării: serviciul militar.

O lege care urmează să fie aprobată miercuri de guvern are ca scop stimularea recrutării pentru Bundeswehr, pentru a descuraja Rusia şi a apăra aliaţii europeni. Înscrierea va fi iniţial voluntară, însă legislaţia include o prevedere prin care s-ar putea reintroduce serviciul militar obligatoriu dacă numărul recruţilor va fi insuficient.

În ciuda salariilor mari din una dintre cele mai bine plătite armate europene, recrutarea militară din Germania anul trecut a fost mai mică de jumătate din ţinta stabilită pentru 2031. Înscrierile lente şi rata ridicată de abandon au pus presiune pe administraţia cancelarului Friedrich Merz să ia măsuri, iar discuţiile privind garanţiile de securitate pentru Ucraina — care ar implica, în cele din urmă, trupe aliate — fac situaţia şi mai urgentă.

Alte articole

Armata Română face exerciţii militare în Sibiu şi Mureş. Anunţ de ultimă oră de la MApN

O elevă a Școlii Militare din Sibiu a creat bocancii care transformă mersul pe jos în energie electrică. Militarii vor putea să-și încarce telefoanele în timp ce bat pas de defilare

Croația introduce armata obligatorie! Durata stabilită de autorități și ce oportunități au tinerii după ce termină stagiul

Deşi partenerii Germaniei salută reînarmarea, subiectul este diviziv pe plan intern. Susţinătorii spun că ţara trebuie să fie pregătită să se apere şi să protejeze ordinea liberală. Aceasta intră însă în conflict cu tradiţiile pacifiste postbelice, iar cea mai mare barieră este chiar în rândul celor care ar trebui, în final, să îşi rişte viaţa.

Pentru mulţi tineri, armata obligatorie pare doar un alt sacrificiu impus de guvern. Totuşi, cei care aleg voluntar să se înroleze găsesc adesea stabilitate şi beneficii pe care nu le-ar fi obţinut în altă parte. Aşa a fost cazul lui Colin B., blond, cu trăsături tinereşti, în vârstă de 22 de ani, care s-a înrolat în Bundeswehr în martie, fiind nemulţumit de câştigurile obţinute la compania unde lucrase după un stagiu în management.

„Este un angajator sigur, cu plată bună”, a spus Colin, care nu este identificat cu numele complet, conform politicii militare germane. „Nu prea ai cum să greşeşti.”

MApN, avertisment privind ştiri false pe TikTok legate de război, închiderea graniţelor sau revenirea la armata obligatorie

El ţine evidenţa programelor colegilor din controlul aviatic, iar munca lui seamănă cu un job de birou obişnuit, în afară de uniforma de camuflaj — şi de avantajele precum facilităţi sportive extinse şi beneficii precum cazare, mâncare şi transport public gratuite.

Armata germană oferă într-adevăr condiţii generoase, iar salariul pentru noii recruţi va creşte cu o treime, ajungând la peste 2.300 € (2.700 $) pe lună conform noii legi. Chiar şi înainte de această creştere, venitul net era adesea de peste două ori mai mare decât ce ar fi putut câştiga tinerii în programe de ucenicie, precum cel absolvit de Colin.

În ciuda acestor stimulente financiare — şi a campaniilor masive de imagine — Bundeswehr nu este o alegere populară. Deşi recrutarea este aşteptată să crească cu 50%, ajungând la 15.000 de voluntari anul acesta, ţinta este de 40.000 — iar atingerea ei ar costa încă 24 de milioane de euro pe lună doar din majorările de salarii.

Scepticismul rămâne ridicat. Procentul celor care spun că ar apăra Germania în caz de atac este de doar 16%, potrivit unui sondaj Forsa din august. La nivel global, germanii se numără printre cei mai puţin dispuşi să lupte pentru propria ţară, conform unui sondaj Gallup din 2024.

Noua lege, care ar intra în vigoare în ianuarie dacă va fi aprobată de parlament, urmăreşte să schimbe acest lucru, obligând bărbaţii de 18 ani să completeze un chestionar despre sănătatea, abilităţile şi disponibilitatea lor de a servi. Scopul este să-i facă să ia contact cu Bundeswehr şi cu ideea de a se înrola.

Începând din iulie 2027, procesul va include o examinare medicală obligatorie. Proiectul de lege conţine şi o clauză care permite reintroducerea serviciului militar obligatoriu dacă obiectivele de recrutare nu sunt atinse — cu condiţia aprobării de către parlament.

Atât susţinătorii, cât şi oponenţii legislaţiei sunt de acord că atingerea ţintelor de recrutare — menite să crească efectivele cu 75%, până la 460.000 de soldaţi — este puţin probabilă. Dar susţinătorii unei armate mai robuste argumentează că Germania nu-şi poate permite să aştepte.

„Dacă introducem serviciul militar obligatoriu doar în cazul unei crize militare escaladate, acesta îşi pierde utilitatea ca factor de descurajare”, a declarat Norbert Röttgen, politician CDU şi membru al comisiei de afaceri externe din Bundestag, într-un răspuns scris către Bloomberg.

Într-o primă mostră a viitoarei lupte privind serviciul militar obligatoriu, oponenţii proiectului de lege susţin că guvernul merge deja prea departe. Faptul că Bundeswehr ia legătura direct cu adolescenţii riscă să devină o formă de manipulare, spune Ingar Solty, cercetător la Fundaţia Rosa Luxemburg — o organizaţie afiliată partidului de stânga anti-militarist.

„Se vorbeşte mult despre cei care au fost pacifişti şi au ajuns să vadă armata ca importantă, dar aproape deloc despre cei care acum vor să renunţe pentru că le e teamă”, a spus el.

Serviciul militar obligatoriu ar fi şi un compromis costisitor pentru economia germană. Institutul Ifo a calculat că ar costa 70 de miliarde de euro dacă serviciul ar deveni obligatoriu pentru toţi, în principal din cauza pierderilor de venit generate de intrarea mai târzie a tinerilor pe piaţa muncii.

Bundeswehr a încercat o varietate de strategii de marketing pentru a atrage interesul. De la un serial web despre viaţa de zi cu zi a recruţilor, până la prezenţa la cel mai mare târg de fitness din lume, la Köln — şi reclame pe pungile de pâine.

Dar niciuna dintre aceste iniţiative nu este suficientă pentru a depăşi diviziunile profunde din societatea germană. Lovită de o serie de crize, de la pandemie şi migraţie la recesiune şi inegalitate, angajamentul ţării faţă de democraţie şi disponibilitatea de a o apăra au fost zdruncinate, lăsând loc naţionalismului etnic şi tendinţelor autoritare.

„Democraţia, ca idee, nu este în prezent atât de populară pe cât ar trebui să fie”, a spus Niklas Schörnig, cercetător la Institutul pentru Cercetarea Păcii din Frankfurt.

La alegerile naţionale din acest an, mai mult de unul din cinci tineri sub 25 de ani au votat pentru partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care a fost catalogat ca extremist de dreapta de serviciul de informaţii interne al Germaniei.

Armata obligatorie timp de şase luni în Italia. Noi detalii din proiectul care îi vizează pe toţi tinerii de 18-26 de ani

Armata obligatorie îi urmăreşte pe români şi în Italia. Mii de conaţionali stabiliţi în peninsulă ar putea fi nevoiţi să se înroleze. Partidul vicepremierului Matteo Salvini a depus în Parlament un proiect de lege care prevede ca serviciul militar să fie obligatoriu pentru tinerii între 18 şi 26 de ani.

Vorbim despre o perioadă de 6 luni, în care tinerii cu vârste între 18 şi 26 de ani ar fi obligaţi să facă serviciul militar, dacă aceste proiect devine literă de lege. Sunt şanse mici să se întâmpla acest lucru, dacă ţinem cont de faptul că inclusiv ministrul Apărării contestă acest proiect de lege.

Anunţul a fost făcut de vicepremierul Matteo Salvini înainte de depunerea efectivă a proiectului, mai precis la o şedinţă de pe 12 mai.

Citește și: Serviciu militar voluntar pentru cei cu vârsta între 18 şi 35 de ani, bărbaţi şi femei, va fi recompensat cu stimulente de 20.000 de lei

Dacă proiectul va deveni lege, mii de tineri români care locuiesc în Italia vor fi nevoiți să facă armata. Însă, aliații de centru-dreapta, inclusiv ministrul Apărării italian, Guido Crosetto, se opun măsurii propuse de partidul lui Salvini.

”A fost prezentat Camerei Deputaților proiectul de lege al partidului Liga pentru a reintroduce șase luni de serviciu civil sau militar pentru tinerii între 18 și 26 de ani, pe o bază regională și care urmează să fie efectuate exclusiv în Italia. Sunt convins că este o formă de educație civică în slujba comunității, care promovează disciplina, atenția față de ceilalți, respectul pentru sine și pentru ceilalți, care poate avea efecte foarte pozitive”, a scris Salvini pe rețelele de socializare.

Reamintim că, în Italia, locuiesc peste un milion de conaţionali, serviciul militar nu mai este obligatoriu din 2005. În Europa, mai multe ţări au luat în discuţie această iniţiativă, a introducerii serviciului militar obligatoriu, ca răspuns la nevoile tot mai mari de apărare și escaladarea tensiunilor geopolitice.

Proiectul de lege depus de partidul vicepremierului italian Matteo Salvini prevede ca tinerii cu vârste între 18 şi 26 de ani să facă armata timp de 6 luni.

„Cele șase luni se vor desfășura exclusiv pe teritoriul național și în propria lor regiune de reședință, cu excepția cazului în care cetățeanul solicită în mod expres să fie angajat în alte zone teritoriale naționale și sub rezerva disponibilității și autorizației din partea autorității competente”, a precizat Eugenio Zoffili, membru al Comisiei de Apărare a Camerei, potrivit SkyTG 24.

Poiectul de lege privind serviciul militar obligatoriu a fost primit cu răceală de ministrul Apărării Guido Crosetto, care a declarat că „forțele armate nu pot fi gândite ca un loc de educare a tinerilor, ceea ce trebuie făcut de către familie şi şcoală„.

CNN: Europa ar putea recurge la armata obligatorie pe fondul creşterii ameninţării unui război cu Rusia

Armata obligatorie, analizată de tot mai multe ţări din UE. Mai multe naţiuni europene au reintrodus sau extins serviciul militar obligatoriu pe fondul ameninţării în continuă creştere din partea Moscovei, ca parte a unei serii de politici menite să sporească apărarea, scrie CNN.

„Ne dăm seama că este posibil să trebuiască să ajustăm modul în care ne mobilizăm pentru război şi modul în care producem echipamente militare şi recrutăm şi instruim personalul”, a declarat Robert Hamilton, şeful departamentului de cercetare Eurasia din cadrul Foreign Policy Research Institute, care a fost ofiţer în armata SUA timp de 30 de ani.

Riscurile unui război mai mare în Europa au crescut după ce preşedintele Vladimir Putin a decis lansarea invaziei ruseşti în Ucraina, urmărindu-şi scopul de a „recrea imperiul sovietic”, a declarat generalul Wesley Clark (Ret.), care a fost comandantul suprem al forţelor aliate ale NATO în Europa.

„Aşa că avem acum un război în Europa pe care nu credeam că îl vom mai vedea vreodată”, a declarat Clark, care a condus forţele NATO în timpul războiului din Kosovo.

„Nu este clar dacă acesta este un nou Război Rece sau un război fierbinte emergent”, a continuat el, dar „este un avertisment foarte iminent pentru NATO că trebuie să ne reconstruim apărarea”.

Revenirea la armata obligatorie evidenţiază noua realitate

O serie de ţări europene au renunţat la recrutarea obligatorie după sfârşitul Războiului Rece. Spre exemplu, Germania are serviciul militar obligatoriu suspendat din 2011, iar România s-a renunţat la acest lucru odată cu aderarea la NATO. Cu toate acestea, mai multe naţiuni – în special din Scandinavia şi Ţările Baltice – au reintrodus-o în ultimii ani, în mare parte din cauza ameninţării ruse.

Letonia este cea mai recentă ţară care a implementat recrutarea. Serviciul militar obligatoriu a fost reintrodus la 1 ianuarie anul acesta, după ce fusese abolit în 2006. În plus, alte ţări care au introdus o anumită formă de serviciu militar obligatoriu sunt Austria, Estonia sau Grecia.

Invazia rusă în Ucraina şi „marea schimbare mentală”

Dezbateri cu privire la recrutarea obligatorie au avut loc şi în alte ţări europene care nu o cer în prezent. De exemplu, fostul premier britanic Rishi Sunak a lansat ideea introducerii serviciului militar obligatoriu în timpul campaniei sale electorale, în cazul în care Conservatorii ar fi obţinut un nou mandat la conducerea Marii Britanii.

Îngrijorările s-au intensificat mai ales în Germania, acolo unde ministrul Apărării, Boris Pistorius, a afirmat în mai multe rânduri că va fi nevoie ca Germania să revină la o formă de serviciu militar, mai ales în cazul izbucnirii unui conflict. În luna iunie, acesta a propus armata voluntară, spunând că Germania trebuie să fie pregătită de război până la sfârşitul acestui deceniu.

Războiul din Ucraina schimbă strategiile militare. Serviciul militar va deveni obligatoriu în Marea Britanie

Pe de altă parte, România are, în prezent, un serviciu militar pe înrolare voluntară. În ultimul an, Ministerul Apărării a făcut mai multe apeluri de recrutare a rezerviştilor voluntari. În 2024, s-a lansat un proiect care prevede un serviciu militar voluntar de patru luni, pentru cei cu vârste între 18 şi 35 de ani, care vor fi remuneraţi. Alianţa NATO şi-a revizuit strategia şi şi-a consolidat capacităţile în ultimul deceniu, ca răspuns la ameninţarea tot mai mare din partea Moscovei.

În cadrul summitului NATO de la Washington din acest an din 9-11 iulie, creşterea capacităţii de consolidare a apărării a fost un subiect central în cadrul discuţiilor.

Şeful Armatei, după controversele privind serviciul militar, vine cu noi avertismente: „Există riscul escaladării conflictului din Ucraina, iar România trebuie să se pregătească”

„Din 2014, NATO a trecut prin cea mai semnificativă transformare a apărării noastre colective dintr-o generaţie”, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Farah Dakhlallah, pentru CNN.

În timp ce aliaţii NATO „sunt cu siguranţă pregătiţi să lupte în seara asta”, există încă întrebarea dacă aceştia sunt pregătiţi pentru un război prelungit, cum ar fi cel din Ucraina.

Armata obligatorie în România? MApN anunţă în ce condiţii s-ar activa recrutările automat în toată ţara

Armata obligatorie în România? Generalul Constantin Spînu, purtătorul de cuvânt al MApN, a spus în ce caz armata poate deveni obligatorie în România.

„Am văzut că s-a discutat recent despre părerea tinerilor cu privire la obligativitatea stagiului militar, lucru pe care noi nu l-am luat niciodată în calcul, nu l-am luat în considerare, aceste resurse au fost asigurate întotdeauna pe bază de voluntariat. Știți că în anul 2007 în România s-a suspendat obligativitatea executării serviciului militar, care este prevăzut în Constituție, prin lege, din 2017, tinerii nu mai sunt obligați să facă armata.

Letonia reintroduce armata obligatorie, cei care refuză încorporarea riscă închisoare. România vrea serviciul militar voluntar de 4 luni. Prima reacţie a lui Iohannis

Această obligativitate ar putea fi reluată, spune aceeași lege, doar dacă în România s-ar declara starea de mobilizarea sau stare de luare sub asediu sau de război, lucruri care presupun mobilizarea armatei. Ea s-ar activa automat, așa spune legea care a intrat în vigoare în anul 2005, cu suspendarea începând cu anul 2007″, a declarat Constantin Spînu.

Cât despre serviciul militar voluntar, generalul Constantin Spînu a spus: „La acest moment este un proiect care este pus în dezbatere și urmează să intre în dezbaterea Parlamentului, după ce va fi finalizat circuitul cerut de tehnica legislativă. Pot să explic foarte ușor, principala sursă umană pentru rezerva operațională a Armatei României a fost asigurată și este asigurată și în acest moment de către cetățenii români care au pregătire militară, iar cei mai mulți dintre aceștia sunt cei care au satisfăcut până în 2007 stagiul militar obligatoriu. În mod evident, această resursă va ieși treptat din evidențele militare pentru că cetățenii cu obligații militare pot fi menținuți în evidență până la 55 de ani majoritatea, cei care au făcut armata ca soldat sau gradat, respectiv până la 62 de ani maeștrii militari, ofițerii și subofițeri.

De aceea avem nevoie de programe alternative pe bază de voluntariat. Un astfel de program există, este în funcțiune și va continua și în perioada următoare, este vorba despre rezervistul voluntar, cel care face o pregătire militară de bază și încheie un contract cu Armata ca rezervist voluntar. Ceea ce propunem prin acest proiect este un alt program care se adresează unui număr mai mare de cetățeni români cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, bărbați sau femei. După ce acest proiect va deveni lege, vom organiza în bazele militare pentru cetățenii care vor dori să se înscrie în acest program, timp de 4 luni propunem noi prin acest proiect, pregătire militară de bază. Asta înseamnă să învețe să mânuiască armamentul militar de infanterie, să învețe să se orienteze în teren, să învețe să se protejeze de diferiții factori de risc în mediul acțiunilor militare, să se protejeze și să se decontamineze în timpul atacurilor chimice, spre exemplu. Un program care le va oferi un set minimum de cunoștințe ca în cazul în care va fi nevoie de mobilizarea rezervei militare naționale să avem o resursă umană pregătită”.

Fostul ministrul al Apărării, Angel Tîlvăr, spunea că reintroducerea serviciului militar obligatoriu în România este exclusă şi nu există niciun fel de discuţie în acest sens. Tîlvăr afirmă că Armata română a scăzut de la 320.000 de oameni la aproximativ 80.000 şi este nevoie de pregătirea unor rezerve, însă acest lucru se va face cu militari voluntari, un proiect în acest sens având în vedere persoane cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani. Şi premierul Ilie Bolojan, şi preşedintele Nicuşor Dan susţin o armată de profesionişti şi nu revenirea la serviciul militar obligatoriu.

Serviciu militar voluntar, pregătit în România

Proiectul de lege privind militarii voluntari în termen include pregătire de până la patru luni, costurile fiind acoperite de către Ministerul Apărării Naţionale (MApN), au declarat, miercuri, surse oficiale din minister.

Potrivit acestor surse, această formă de pregătire nu va înlocui serviciul militar în calitate de rezervist voluntar, ci „vine în completare, ca o formă distinctă”.

Proiectul prevede participarea, pe bază de voluntariat, la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la patru luni, în calitate de militar voluntar în termen. Prin introducerea acestui concept, arată sursele, este avută în vedere creşterea cantităţii şi calităţii rezervei de mobilizare, care s-a diminuat progresiv ca urmare a suspendării serviciului militar obligatoriu pe timp de pace.

Conform propunerii legislative, pe timpul derulării programului de pregătire militară de bază, militarii voluntari în termen vor beneficia gratuit de cazare, drepturi de echipare şi de hrană, asistenţă medicală şi medicamente, precum şi de indemnizaţie lunară, similare militarilor în termen cu gradul de soldat, şi se vor supune prevederilor legilor şi regulamentelor militare.

Serviciul militar revine în România. Şeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad, anunță că sunt vizați tinerii între 18 și 35 de ani

La finalizarea programul de pregătire, aceştia vor primi o îndemnizaţie reprezentând trei câştiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferente anului pentru care se face plata, urmând ca centrele militare să îi ia evidenţă şi să îi introducă în rezerva operaţională.

Cetăţenii români care vor executa, după adoptarea actului normativ, serviciul militar în calitate de militar voluntar în termen „pot reprezenta o sursă importantă pentru completarea rezervei de mobilizare a Armatei României”.

Totodată, sursele susţin că MApN nu are în intenţie şi nu a analizat posibilitatea introducerii unei forme de pregătire militară obligatorie, ci doar soluţii pe bază de voluntariat.

Statul Major al Apărării a iniţiat un proiect de modificare şi completare a Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, în care se propune introducerea unei noi forme de îndeplinire a serviciului militar activ, în calitate de militar voluntar în termen, pentru care sunt eligibili cetăţenii români, bărbaţi şi femei, cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care doresc să aibă o pregătire militară

Urmarește RomaniaTV.net și pe