Aşa ceva, mai rar: Gestul ULUITOR pe care l-a făcut un irakian faţă de guvernul australian

Sam Eisho, de origine irakiană, a ţinut să mulţumească guvernului australian pentru felul în care l-a ajutat la venirea în ţară: el a vrut să restituie costul tuturor ajutoarelor sociale primite din 1999 până în 2001.

23 iul. 2013, 15:55
Aşa ceva, mai rar: Gestul ULUITOR  pe care l-a făcut un irakian faţă de guvernul australian

Irakianul Sam Eisho a mers în 2009 la Oficiul pentru Afaceri Sociale din Maroubra (sud de Sydney) şi a încercat să lase un cec de 18.000 dolari (13.000 euro). Sam Eisho este în prezent patronul unei firme de construcţii care merge de minune. Are 40 de salariaţi şi circa o sută de subcontractanţi.

Până să ajungă aici, drumul a fost lung. Fugit din Kurdistan (nordul Irakului), era să fie omorât în timpul unui control la graniţă. La numai 11 zile după ce s-a căsătorit, în 1996, Sam şi soţia lui s-au hotărât să plece din ţara condusă cu mână de fier de Saddam Hussein. Avea atunci 28 de ani. Cei doi au mers mai întâi în Turcia, apoi în Grecia, clandestin. În 1999, Sam a ajuns în Australia, ajutat de un unchi al său, care era medic acolo, scrie publicaţia Opposing Views, citată de Agerpres.

Irakianul spune că nu ar fi reuşit să îşi facă firma fără ajutorul guvernului australian. „În 2008 şi 2009, aveam o situaţie perfectă şi era momentul să dau înapoi banii de care beneficiasem în Australia. Nu aş fi făcut nimic fără sprijinul Australiei”, spune el. „Datoria” lui se ridică la 18.681 dolari. Alături de cec, Sam Eisho a scris pe o hârtie că doreşte ca banii să fie folosiţi pentru construirea de şcoli şi spitale.

Cecul i-a fost înapoiat însă, cu sugestia să fie destinat unor opere de binefacere. Nu este prima oară că imigrantul face astfel de gesturi: el a donat deja 60.000 dolari pentru spitale şi şcoala primară unde învaţă fiica lui.

În afară de ajutorul pe care l-a primit pentru crearea firmei, Sam doreşte să îşi arate recunoştinţa pentru îngrijirile medicale primite de soţia lui când a născut: „Oamenii sunt trataţi aici ca fiinţe umane”, mai spune Sam Eisho.