Asigurarea coexistenței pașnice prin recunoașterea diversității religioase: O experiență unică a Republicii Kazahstan

Provocarea de astăzi este pluralismul și nu secularismul. Trebuie să înțelegem că ne confruntăm frecvent cu o nouă tendință de diversitate religioasă în contexte globale și urbane, iar problema importantă a orașului multicultural este identitatea rasială și religioasă. Liderii religioși trebuie să demonstreze pluralismul bogat din interiorul diferitelor tradiții, cum ar fi islamul și creștinismul. Acest pluralism contribuie la crearea unei înțelegeri reciproce pentru relații pașnice între comunități. Odată cu creșterea naționalismului și a migrației, etnia a devenit mai slabă, dar, pe de altă parte, religia înflorește, deoarece poate fi transportată oriunde, dacă i se oferă circumstanțe favorabile.

Religia a fost, este și va rămâne o forță crucială în viața umană. Faptele menționate mai sus indică faptul că recunoașterea diversității religioase este vitală pentru realizarea unei coexistențe pașnice între adepții diferitelor tradiții religioase. Semnificația religiei este în rezolvarea conflictelor, dar uneori este înțeleasă ca o sursă de conflict. Ea este o parte a soluției, dar este descrisă ca o problemă.

Secolul XXI este renumit pentru politica identității. Instituțiile importante ale modernității sunt procedurale, prin urmare sunt capabile să răspundă la întrebările procedurale „ce?” și „cum?”. Cu toate acestea, ele nu sunt substanțiale pentru a răspunde la întrebările de identitate, adică „cine?” și „de ce?”. Atunci când politica se îndreaptă spre identitate dinspre ideologie, oamenii se îndreaptă inevitabil spre religie. Religia este marele depozitar al înțelepciunii umane cu privire la întrebările „Cine sunt eu?” și „Din ce narațiune fac parte?”.

Pentru a recunoaște importanța religiei în viața omului contemporan, Republica Kazahstan a inițiat tradiția Congresului liderilor religiilor mondiale și tradiționale de la Astana. Acest forum este recunoscut pe scară largă de comunitatea internațională și a devenit o adevărată marcă înregistrată a Kazahstanului. Este o dovadă a eforturilor guvernului kazah pentru promovarea idealurilor de pace, armonie, umanism, toleranță și diversitate religioasă. Experții sunt de acord asupra faptului că viitorul societății noastre, al păcii și al stabilității depinde de adoptarea acestor idealuri. Republica Kazahstan este un exemplu unic de eforturi serioase pentru adoptarea acestor valori. Congresul este o platformă interactivă pentru reprezentanții religiilor lumii. Congresul îi învață pe oamenii de naționalități și religii diferite cum să existe împreună și să urmeze calea dialogului. Ei învață respectul și responsabilitatea în fața lui Dumnezeu și a istoriei pentru îmbunătățirea satului global care se micșorează tot mai mult.

Alte articole

Ce relație are Mihai Bendeac cu divinitatea: „Nu cred în Dumnezeul ortodox și nu merg la biserică”

Ce religie are Gabriela Cristea. Vedeta spune că nu merge la biserică des, dar se roagă acasă. ”Vreau să fiu incinerată”

Congresul și-a desfășurat cea de-a 7-a sesiune în perioada 14-15 septembrie 2022. La încheierea acestui Congres la Astana, o declarație a VII-lea Congres a fost promulgată de lideri spirituali ai religiilor mondiale și tradiționale, politicieni, șefi de organizații internaționale. Prin această declarație, ei și-au arătat dorința pentru o lume dreaptă, pașnică, sigură și prosperă. Participanții la cel de-al VII-lea Congres au afirmat importanța valorilor comune în dezvoltarea spirituală și socială a omenirii. Ei au recunoscut necesitatea de a contracara și de a depăși intoleranța și discursul instigator la ură, xenofobia, discriminarea și conflictele bazate pe diferențe etnice, religioase și culturale. Respectând bogăția diversității religioase și culturale, liderii religioși au realizat că actele de caritate, compasiune, milă, justiție și solidaritate contribuie la apropierea popoarelor și a societăților pentru valoarea educației și a spiritualității pentru dezvoltarea personală și interreligioasă. De asemenea, au afirmat importanța rolului și drepturilor femeilor în societate și au declarat că inegalitatea materială duce la nemulțumire, tensiune socială, conflicte și crize în lumea noastră. Recunoscând importanța abordării provocărilor globale în lumea post-pandemică, inclusiv schimbările climatice, sărăcia și foametea, crima organizată, terorismul și drogurile, ei au condamnat în termenii cei mai fermi extremismul, radicalismul și terorismul care duc la persecuții religioase și la subminarea vieții și demnității umane. Liderii religioși din cadrul Congresului și-au exprimat îngrijorarea serioasă cu privire la creșterea globală a numărului de migrați și refugiați care au nevoie de asistență umanitară și protecție. Liderii religioși și-au exprimat dorința fermă de a contribui la crearea condițiilor pentru dialog și reconciliere între părțile aflate în conflict. Aceștia au salutat toate inițiativele internaționale, regionale, naționale și locale, în special eforturile liderilor religioși în promovarea dialogului interreligios, intercultural și intercivilizațional. Aceștia și-au exprimat, de asemenea, intenția de a intensifica cooperarea dintre comunitățile religioase, instituțiile internaționale, naționale și publice, precum și organizațiile neguvernamentale în perioada post-pandemică. Participanții la cel de-al VII-lea Congres au reafirmat activitatea Congresului Liderilor Religiilor Mondiale și Tradiționale ca o platformă internațională de dialog interreligios pentru reprezentanții mai multor religii, confesiuni și credințe. În cele din urmă, aceștia au subliniat oportunitatea Congresului de a lua noi măsuri specifice pentru a extinde dialogul interreligios, intercultural și inter-civilizațional.

Experiența Kazahstanului a afirmat că astăzi trăim într-o lume în tranziție, în care dialogul este mai necesar ca niciodată. Urbanizarea și migrația sunt în creștere. Ne străduim să găsim o cale de dezvoltare mai durabilă și mai echitabilă. Peisajul global de securitate continuă să se schimbe dramatic. Ne confruntăm cu oportunități enorme. Suntem prima generație care poate pune capăt sărăciei globale și ultima generație care poate aborda încălzirea globală înainte de a fi prea târziu. De asemenea, trebuie să realizăm că, în prezent, ne confruntăm cu riscuri enorme. Conflictele civile, terorismul, crima organizată, traficul de droguri și crizele din domeniul sănătății amenință milioane de oameni. Aceste pericole depășesc granițele naționale.

În multe țări considerate ca fiind modele de integrare, politica de dezbinare este în creștere. Liderii religioși – tradiționali și netradiționali – au un rol esențial de jucat. În vremuri tulburi, liderii religioși pot oferi un liant bazat pe valori pentru a ține comunitățile unite și pentru a oferi un teren comun pentru instaurarea păcii și rezolvarea problemelor și prin încurajarea dialogului; prin utilizarea autorității spirituale pentru a încuraja indivizii să acționeze cu omenie; și prin promovarea valorilor comune – așa cum sunt consacrate în Declarația Universală a Drepturilor Omului și în Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice – și așa cum se reflectă în învățăturile tuturor religiilor lumii. Liderii religioși ai lumii trebuie să-i învețe pe adepții lor adevăratul sens al reconcilierii, al înțelegerii și al respectului reciproc. Liderii religioși au obligația de a se exprima atunci când așa-zișii adepți ai credinței lor comit crime în numele acesteia. Toți ar trebui să știe că crimele comise în numele religiei sunt crime împotriva religiei.

Dr. Muhammad Zia-Ul-Haq

Profesor și director general al Institutului de Cercetare Islamică, Universitatea Islamică Internațională, Islamabad, Pakistan