Asociaţia Magistraţilor din România critică modul de adoptare a OUG privind codurile penale

„Asociaţia Magistraţilor din România a prezentat, în punctul de vedere trimis Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) , argumentele referitoare la inexistenţa unei «situaţii excepţionale/extraordinare» care să justifice, prin ea însăşi, procedura de urgenţă şi modul netransparent de concepere a actelor normative vizând graţierea şi modificarea Codului penal/Codului de procedură penală, aceste argumente fiind bazate pe necesitatea respectării Constituţiei, în contextul conţinutului expunerii de motive/notei de fundamentare şi a conţinutului celor două proiecte ale MJ”, arată AMR.

Organizaţia profesională subliniază că argumentele prezentate, „care nu au fost nici inventate – de vreme ce se refereau la îndatorirea de respectare a Constituţiei şi a deciziilor Curţii Constituţionale – şi nici pe lângă subiect”, au coincis cu punctul de vedere al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi cu punctul de vedere al CSM, exprimate în şedinţa finalizată cu hotărârea de aviz negativ dată pentru ambele proiecte de ordonanţe de urgenţă, privind graţierea şi modificarea codurilor penale.

AMR mai arată că, “la ceas târziu”, a fost adoptată OUG privind modificarea codurilor penale în lipsa unei dezbateri reale şi în pofida faptului că, astfel cum a notat CSM în avizul negativ, aceste modificări exced deciziilor Curţii Constituţionale. Mai mult, după ce Ministerul Justiţiei a modificat proiectul de OUG, a trimis marţi, la ora 17.00, noul proiect către CSM, pentru un nou aviz, însă nu i-a dat posibilitatea Consiliului de a-şi expune opinia profesională, ci a trecut direct la adoptare, “cu suplimentarea intempestivă a ordinii de zi a şedinţei de Guvern, urmată de publicarea, azi-noapte, în Monitorul Oficial”.

Magistraţii susţin că opiniile lor motivate în chestiuni de interes public, ţinând de sistemul judiciar, referitor la care au fost consultaţi “nu pot fi catalogate, în niciun caz, ca situare de o parte sau de alta a declaraţiilor politicului, decât printr-o interpretare fără temei”.

“Concluzia se impune cu atât mai mult cu cât, fără să nege oportunitatea unei legi a graţierii sau oportunitatea modificărilor Codului penal/Codului de procedură penală – în limitele deciziilor Curţii Constituţionale care, apropo de „urgenţa” de azi-noapte, au fost pronunţate în octombrie 2015 (referitor la conflictul de interese) şi în iunie 2016 (referitor la abuzul în serviciu) – şi fără să nege abilitarea organului legiuitor de a adopta „legi” în aceste materii, AMR a prezentat deficienţe clare, privind nerespectarea Legii fundamentale şi a deciziilor instanţei constituţionale care nu pot fi trecute cu vederea decât dacă statul de drept este doar un moft”, arată organziaţia profesională.

De asemenea, AMR a subliniat faptul că pe parcursul ultimilor ani, magistraţii au fost consultaţi în mod constant în privinţa proiectelor actelor normative, inclusiv ale Codului penal şi Codului de procedură penală, demers în deplin acord cu jurisprudenţa CEDO, “pe care nu trebuie să o cităm numai atunci când ne convine”.

“CEDO a reamintit că, în privinţa chestiunilor de interes public, ţinând de buna funcţionare a sistemului judiciar, chiar dacă declaraţiile au implicaţii politice, judecătorii nu pot fi împiedicaţi să se implice în dezbaterea pe aceste subiecte (în cauză fiind vorba inclusiv de amendamente la Codul de procedură penală)”, mai arată AMR.

CITEŞTE ŞI: OUG privind codul penal şi proiectul de lege pentru graţiere, dezbătute de plenul Senatului peste trei săptămâni