Asociaţia Magistraţilor, după motivarea CCR. E nevoie de o analiză în CSM şi de concluzii care să fie în legile justiţiei

„Ar trebui acest conflict juridic de natură constituţională să ne pună întrebări serioase despre problemele din interiorul sistemului? În primul rând, să recunoaştem că nu-i deajuns să rămânem la nivel de întrebări, ci trebuie să dăm răspunsuri, după cum nu-i de ajuns să găsim răspunsuri dacă nu le punem în aplicare. Iar pentru asta este nevoie, cu prioritate, de o analiză aprofundată, detaliată, la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, cu stabilirea unor concluzii concrete care să poată fi transpuse şi în Legile Justiţiei (tocmai aflate în lucru), aşa încât independenţa să fie independenţă, dar nu mai mult de atât, indiferent despre care putere în stat vorbim”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) condusă interimar de judecătorul Andreea Ciucă. 

Citeşte şi Ministerul Public: Motivarea deciziei CCR este analizată atent. Decizia va fie respectată întocmai de procurori

Cenzurarea unei ordonanţe de urgenţă este atributul Parlamentului, mai transmit magistraţii.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Stabilind starea de fapt, Curtea a prezentat datele concrete ale dosarului penal, rezultând că, la momentul sesizării parchetului – DNA –, în denunţ nu exista nicio faptă de competenţa acestuia, ci a fost adăugată numai în completarea denunţului – a doua zi –, fiind cuprinsă în ordonanţa de începere a urmăririi penale, precum şi că, ulterior, în ziua în care a dat o ordonanţă de extindere a urmăririi penale, pentru alte trei infracţiuni din care niciuna nu era de competenţa DNA, procurorul a dispus şi declinarea competenţei la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, «tocmai pentru că nu era îndrituit să efectueze urmărirea penală»(nici pentru infracţiunile cu privire la care de-abia dispusese extinderea urmăririi penale). În consecinţă, în pofida susţinerilor parchetului – care a arătat că urmărirea penală a fost începută, «observând că nu există niciun impediment de natură să paralizeze acţiunea penală» -, Curtea Constituţională a statuat că «Ministerul Public, ca parte a autorităţii judecătoreşti, s-a considerat competent să verifice oportunitatea, respectarea procedurii legislative şi, implicit, legalitatea adoptării ordonanţei de urgenţă a Guvernului. O astfel de conduită echivalează cu o încălcare gravă a principiului separaţiei puterilor în stat, garantat de art.1 alin.(4) din Constituţie, deoarece Ministerul Public nu doar că îşi depăşeşte atribuţiile prevăzute de Constituţie şi de lege, dar îşi arogă atribuţii ce aparţin puterii legislative sau Curţii Constituţionale»”, potrivit sursei citate.

Alte articole

Fostul ministru al Justiției Radu Marinescu, comentariu spumos după reacțiile la motivarea CCR privind amendamentul Fritz: ”În timp ce Constantinopolul era copleșit de turci, unii locuitori erau foarte preocupați de dezbaterea privind sexul îngerilor”

Protest anemic la Timişoara pentru susţinerea lui Dominic Fritz

Vineri, Ministerul Public a transmis că motivarea Deciziei Curţii Constituţionale este analizată atent, urmând ca decizia să fie respectată întocmai de către procurori.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au specificat însă în mod clar dacă ancheta privind OUG 13 va continua sau nu, având în vedere că magistraţii Curţii Constituţionale au transmis, în motivarea conflictului DNA-Guvern, că argumentele expuse impuneau organului judiciar soluţia de clasare, fără a efectua acte de urmărire penală. Asta ca urmare a incidenţei art.16 alin.(1), întrucât toate faptele reclamate priveau în realitate aspecte legate de procedura de adoptare a unui act normativ, respectiv aspecte de oportunitate şi legalitate care nu cad sub incidenţa controlului organelor de cercetare penală, indiferent de încadrarea juridică stabilită de către procuror.

„În condiţiile în care începerea urmăririi penale presupune activităţi de cercetare şi anchetă penală cu privire la modul în care Guvernul şi-a îndeplinit atribuţiile de legiuitor delegat, acţiunea Ministerului Public încetează să mai fie una legitimă, devenind abuzivă, întrucât depăşeşte competenţa stabilită de cadrul legal în vigoare. Mai mult, acţiunea Ministerului Public creează o presiune asupra membrilor Guvernului care afectează buna funcţionare a acestei autorităţi sub aspectul actului legiferării”, a precizat Curtea Constituţională, în motivare.

Judecătorii CCR au mai motivat decizia privind existenţa unui conflict instituţional între DNA şi Guvern prin faptul că, prin conduita sa, Parchetul General -Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a arogat o competenţă pe care nu o posedă – controlul modului de adoptare unui act normativ.

CCR a admis în 27 februarie sesizarea preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, privind conflictul juridic dintre Guvern şi DNA, referitor la anchetarea de către procurorii DNA a modului în care a fost elaborată OUG 13.