„Este clar că introducerea imediată a calculului diferenţiat al taxei clawback pentru medicamente, bazat pe împărţirea acestora în funcţie de preţ, este o soluţie care nu mai poate fi contestată de nimeni. Suntem ȋncrezători că CNAS ȋmpreună cu Ministerului Sănătăţii vor acţiona rapid pentru implementarea acestei măsuri, singura care ne poate asigura că medicamentele ieftine, în marea lor majoritate generice, sunt în continuare produse sau importate în România”, spune preşedintele APMGR, Adrian Grecu.

De asemenea, APMGR solicită Ministerului de Finanţe să ia act de studiul de impact realizat de CNAS şi să solicite, împreună cu Ministerul Sănătăţii, aprobarea în regim de urgenţă a introducerii calcului diferenţiat.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Boala obrajilor pălmuiți sau ”a cincea boala a copilariei”. ...

Radonul, gazul radioactiv descoperit în şcolile din România, ...

Reprezentanţii asociaţiei arată, conform simulărilor CNAS, că prin introducere metodei de calcul diferenţiat al taxei clawback în funcţie de preţul de referinţă generic, încasările din taxa clawback ar putea fi mai mici cu cel mult 0.11 milioane lei ȋn perioada 1 ianuarie 2018 – 1 aprilie 2019 (cinci trimestre), înă taxa clawback s-ar reduce pentru medicamentele ieftine la 18,57% ȋn trimestrul 4 al acestui an, faţă de nivelul de 27,53% estimat de CNAS ȋn caz că modul actual de calcul al taxei rămâne neschimbat.

„Pentru medicamentele scumpe, impactul este marginal, ȋn cazul acestora taxa rămâne la 28.57% pentru trimestrul 4 al acestui an, dar trebuie tinut cont că, aşa cum a subliniat recent şi Consiliul Concurenţei taxa clawback nu se calculează la preţul de producător, ci la preţul de vânzare cu amănuntul şi, prin urmare, pentru medicamentele ieftine, procentul taxei clawback calculat la preţul de producător este mai mare decât pentru cele scumpe”, explică APMGR.

Producătorii de medicamente consideră că implementarea acestui calcul diferenţiat, concomitent cu introducerea de noi medicamente pe lista celor compensate doar cu alocare de finanţare suplimentară sau prin contracte Cost Volum sau Cost Volum Rezultat, reprezintă singurele măsuri care pot opri dispariţia medicamentelor ieftine din România. Ei atrag atenţia că fără introducerea acestui calcul diferenţiat, mii de medicamente ieftine riscă să fie scoase din producţie în perioada următoare, printre ele regăsindu-se şi medicamente esenţiale pentru tratamentul cancerului, al afecţiunilor cardiovasculare, neurologice şi gastrointestinale.

AMGR mai spune că este necesară inclusiv o alocare bugetară suplimentară pentru consumul de medicamente, ȋncepând cu anul 2019.

CNAS anunţa marţi că grupul de lucru pentru stabilirea unui nou mecanism de aplicare a taxei de clawback a convenit să accelereze ritmul de lucru, urmând, astfel, să se întrunească săptămânal pentru a definitiva mai multe variante care să fie prezentate Guvernului.

„Decizia trenează de mult timp în acest domeniu şi se impune o nouă abordare care să asigure funcţionalitatea, predictibilitatea şi sustenabilitatea macroeconomică a contribuţiei claw-back”, a declarat preşedintele CNAS, Răzvan Vulcănescu.

Soluţia aleasă va avea în vedere menţinerea rolului contribuţiei de regulator al consumului de produse farmaceutice, dar şi garantarea accesului pacienţilor la toată gama de medicamente generice şi inovative. Un alt aspect analizat este impactul bugetar şi cel asupra industriei farmaceutice, luându-se în considerare păstrarea producătorilor pe piaţă şi protejarea locurilor de muncă din domeniu, dar şi oferirea de condiţii corecte şi egale pentru toţi agenţii economici din industria medicamentelor, mai spune CNAS.