Astaldi implicată în dosarul “Mită la CFR” a primit şi derulează contracte de peste un MILIARD de euro. Cum a ajuns compania din mituitor, martor în dosar?! Vizat de percheziţii, şeful firmei italiene a recunoscut şapte ani mai târziu că a dat bani negri pentru problemele din România, dar a rămas doar denunţător. Legătura dintre PNL şi comisioanele uriaşe

Compania Astaldi Spa şi filiala sa din România se numără printre abonaţii marilor lucrări de construcţii, când vine vorba despre căi ferate şi autostrăzi. Italienii sunt beneficiarii a unor contracte de peste un miliard de euro, fiind implicaţi, printre altele, în construirea podului suspendat de la Brăila şi a unei secţiuni din mult aşteptata autostradă Sibiu-Piteşti.

02 iul. 2021, 16:22
Astaldi implicată în dosarul “Mită la CFR” a primit şi derulează contracte de peste un MILIARD de euro. Cum a ajuns compania din mituitor, martor în dosar?! Vizat de percheziţii, şeful firmei italiene a recunoscut şapte ani mai târziu că a dat bani negri pentru problemele din România, dar a rămas doar denunţător. Legătura dintre PNL şi comisioanele uriaşe

Autorităţile nu ar fi ţinut cont de faptul că firma italiană Astaldi este implicată în dosarul „Mită la CFR”, în legătură cu modernizarea magistralei 800 Bucureşti – Constanţa. E vorba despre un comision de peste două milioane de euro, pe care Astaldi, potrivit procurorilor din Belgia, i-ar fi transferat printr-o companie de consultanţă, Team Delta Project, la două firme fantomă, înfiinţate pentru spălarea banilor. Mai mult, anchetatorii belgieni au indicii potrivit cărora o parte din sume ar fi ajuns şi în conturile unor firme apropiate PNL, ceea ce procurorii DNA ar evita să prezinte public.

În România, ţara unde de peste 20 de ani se vorbeşte intens despre autostrăzi, dar, totuşi nu mare lucru se întâmplă se pare că statul şi partidele aflate pe rând la putere fac tot posibilul să susţină şi să încurajeze câştigarea de licitaţii şi atribuirea de proiecte “mamut”, finanţate din bani europeni, pe sume uriaşe, către firme preponderent din afara ţării. Chiar şi aşa, marile corporaţii internaţionale care vin în Romania şi fac orice pentru a obţine lucrările vitale de infrastructură au deprins repede obiceiurile pentru care DNA-ul obişnuia să acuze doar afaceriştii români: trafic de influenţă şi spălare de bani.

Veţi putea vedea mai jos în detaliu un întreg dosar în care mega-compania Astaldi şi managerii ei italieni recunosc oficial că au dat mită pentru deblocarea unor plăţi de la CFR pentru mai multe contracte ce totalizează 227 de milioane de euro, bani europeni. Pe fir a intrat imediat şi O.L.A.F, iar concluziile lor au fost radical diferite de cele ale procurorilor DNA: italienii de la Astaldi au dat mită peste două milioane de euro pentru deblocarea unor plăţi, dar pentru că sunt o companie “too big to fail”, în rechizitoriul DNA compania şi reprezentaţii ei au devenit din “mituitori”… martori. Procesul urmeasă înceapă, dar pare încadrarea ca martori atât a companiei cât şi a lui Andrea Danese, director general al Astaldi Spa Italia, responsabil de sucursala din România a companiei, ne induce clar ce tip de verdict se va da, cel mai probabil, peste câţiva ani instanţa.

Procesul răsunător în care e acuzată de trafic de influenţă Mihaela Vasilica Szechely, fosta consilieră a ministrului Transporturilor, Ovidiu Silaghi, încă nu a început la Curtea de Apel Bucureşti, cu toate că au trecut aproape 10 ani de la momentul comiterii presupuselor fapte de corupţie.

Pe 2 iulie 2021, magistraţii urmează să se pronunţe asupra legalităţii sesizării instanţei, ca urmare a contestaţiei depuse de inculpaţi trimişi în judecată. Curtea de Apel a amânat, însă, luarea unei decizii şi a stabilit un nou termen pentru data de 19 iulie. În cazul în care va fi respinsă contestaţia, va putea asfel începe judecata în acest dosar.

De asemenea, firma Team Delta Project, care ar fi fost folosită pentru transferarea banilor către firmele belgiene, este reprezentată de un lichidator judiciar, deoarece a fost radiată pe 14 aprilie 2021. Concidenţă sau nu, firma de consultanţă acuzată de pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și instigare la spălare de bani a solicitat Tribunalului Ilfov intrarea în faliment în septembrie 2019, la doar câteva luni după ce administratorul acesteia şi unul dintre asociaţi, nimeni altul decât soţul Mihaelei Vasilica Szechely, au fost plasaţi sub control judiciar pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și instigare la spălare de bani.

Cum a ajuns ASTALDI să facă şi autostrăzi, dar şi plângeri penale la DNA

În iulie 2020, dosarul „Mită la CFR”, în care principala implicată este compania italiană Astaldi în legătură cu modernizarea Magistralei 800 București-Constanța, a luat amploare. DNA a anunțat trimiterea în judecată a doi oameni de afaceri italieni, Mario La Sala și Roberto Favino, pentru posibile fapte de trafic de influență, comise în 2012, la Ministerul Transporturilor, condus la acea vreme de Ovidiu Silaghi, în favoarea companiei italiene Astaldi. În același dosar a fost inculpată și Mihaela Vasilica Szechely, consilieră a fostului ministru.

Presupusele fapte de corupţie au fost investigate si de procurorii din Belgia, intrigaţi de sumele mari de bani ce intrau în conturile a două firme, controlate in realitate, prin interpusi, de şefii Astaldi, care nu mai depuseseră bilanțuri fiscale. Potrivit DNA, investigațiile s-au desfășurat în cadrul unei echipe comune de anchetă, cu sprijinul OLAF și al EUROJUST.

Procurorii anticorupţie au precizat că dosarul are ca obiect împrejurările şi destinaţia unor comisioane de peste două milioane de euro încasate în schimbul deblocării unor plăţi de aproximativ 15 milioane de euro datorate de stat (CFR) unei companii pentru lucrări de reabilitare a unor tronsoane de cale ferată. Lucrările de reabilitare fuseseră efectuate pe tronsoane de cale ferată de pe ruta Bucureşti – Constanţa, fiind finanţate în proporţie de 75% din fonduri europene şi 25% din bugetul de stat.

“În contul lucrărilor efectuate, compania constructoare avea de încasat de la statul român, prin intermediul beneficiarului lucrărilor CFR, suma de 15 milioane de euro, plăţi restante la nivelul lunii mai 2012”, se precizează în comunicatul DNA.

Reabilitarea liniei de cale ferată București-Constanța, componentă a Coridorului IV Pan-European, tronsoanele de cale ferată București –  Băneasa – Fundulea (Secțiunea 1), Fundulea – Lehliu (Secțiunea 2) și Lehliu – Ciulnița – Fetești (Secțiunile 3-4) a făcut obiectul Măsurii ISPA nr. 2000/RO/16/P/PT/001. Italienii de la Astaldi s-au ocupat de obiectivele prevăzute în cadrul proiectului de reabilitare a secțiunii Lehliu – Ciulnița – Fetești. Iniţial, a fost cuprinsă și reabilitarea stațiilor Fetești și Ciulnița, însă prin decizia Comisiei Europene C9(2012) 809, din data de 21.02.2012, lucrările aferente stației Fetești au fost excluse ca valoare din Memorandumul de Finanțare, conform Clubferoviar.

Vezi AICI care sunt cele trei contracte de peste 227 de milioane de euro câştigate de Astaldi pentru modernizarea magistralei 800 Bucureşti – Constanţa

Astaldi implicată în dosarul “Mită la CFR” a primit şi derulează contracte de peste un MILIARD de euro în România. Reacţia fostului ministru Ovidiu Silaghi

Contactat de Romaniatv.net, Ovidiu Silaghi, fost ministru al Transporturilor şi în prezent secretar general al Camerei de Comerţ şi Industrie, a declarat că nu mai discutat cu Mihaela Vasilica Szechely, fosta sa consilieră, de mai mulţi ani şi că nu are nicio implicaţie în dosarul „Mită la CFR”.

Silaghi (foto ) a negat acuzaţiile potrivit cărora c-ar fi participat la discuţiile cu Astaldi în legătură cu presupusa mită. El a explicat că în 2012 a fost în mai multe vizite în Italia, prilej cu care a discutat cu mai mulţi antreprenori şi oficiali italieni despre intenţia Primăriei Capitalei de la acel moment de a prelua metroul şi dezvoltarea de trenuri metropolitane.

Surse din apropierea fostului ministru au declarat pentru Romaniatv.net că deseori demnitarii români sunt ţinta acuzaţiilor de trafic de influenţă. În schimb, diplomaţii străini au în „fişa postului” susţinerea companiilor din ţările pe care le prezintă. Aceştia ar fi făcut presiuni asupra decidenţilor din România, în favoarea unor antreprenori străini implicaţi în mari proiecte de infrastructură, dezvoltate cu bani europeni în ţara noastră.  Aceleaşi surse mai spun că oficiali portughezi ar fi făcut lobby pentru ca omul de afaceri Nelu Iordache, administratorul firmei Romstrade, să nu obţină contractul pe bani europeni pentru construirea unei autostrăzi din judeţul Arad. Coincidenţă sau nu, în 2017, omul de afaceri Nelu Iordache a fost condamnat la 6 ani şi 3 luni, în cazul deturnării fondurilor pentru autostrada Nădlac-Arad.

În 29 aprilie 2013, Nelu Iordache, administratorul firmei Romstrade, a fost trimis în judecată în dosarul privind deturnarea fondurilor pentru primul tronson din autostrada Nădlac – Arad, de aproximativ 22 de kilometri, fiind acuzat de delapidare, fals în înscrisuri, spălare de bani şi înşelăciune.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie arătau, în rechizitoriu, că Nelu Iordache a schimbat, fără respectarea prevederilor legale, destinaţia sumei de 31.519.960 de lei, reprezentând o parte din avansul încasat de la CNADNR SA de firma administrată de acesta pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor la primul tronson din autostrada Nădlac – Arad, de aproximativ 22 kilometri, lucrarea fiind finanţată în proporţie de 85 la sută din fondul de coeziune al Uniunii Europene. SC Romstrade SRL era societate lider a asocierii Romstrade SRL – Monteadriano Engenharia E Construcao SA – SC Donrep Construct SRL care a încheiat contractul cu CNADNR SA.

Astaldi a dat mită, dar şi-a amintit după şapte ani când a venit ANAF într-un control la companie

Cu toate că presupusele fapte ar fi fost comise în 2012, dosarul penal a fost constituit de procurorii DNA în decembrie 2017. Înainte ca anchetatorii să înceapă investigaţia, filiala Astaldi Spa Sucursala Gheorghe Petrașcu şi Team Delta Proiect au fost vizate de un control fiscal al ANAF, în perioada 2015 – 2016.

Din rechizitoriul procurorilor anticorupţie reiese că Pier Luca Canino, administratorul sucursalei din România a companiei Astaldi, a depus la DNA un denunţ pe data de 1 noiembrie 2018. El a reclamat posibile fapte de corupție săvârșite de Roberto Favino și de soția acestuia, Mihaela Szechely.

Canino a făcut denunţul la aproape un an distanţă de la momentul sesizării din oficiu a DNA. Mărturia sa a fost conexată la dosarul din 2017 al DNA, constituit ca urmare a sesizării autorităților din Belgia.

După aproape şapte ani de la presupusele fapte de corupţie, în iunie 2019, Andrea Danese, director general al Astaldi Spa Italia, responsabil de sucursala din România a companiei, a dat cu subsemnatul la DNA, iar demersul a fost considerat tot un denunţ. A mărturisit că Pier Luca Canino i-ar fi spus din 2012 despre faptul că Roberto Favino i-ar fi cerut bani negri pentru rezolvarea problemelor Astaldi din România, conform rechizitoriului procurorilor, citat de Clubferoviar.

„Canino știa ce combinații făcuseră cu La Sala, pe care nu l-a denunțat cel puțin inițial, și Favino și întrucât cel mai probabil i s-a spus că va urma un dosar penal s-a decis să fie el un fel de denunțător la un an de la înregistrarea dosarului. Teoretic într-un an de zile DNA avea timp să dezvolte sesizarea autorităților din Belgia și să vadă ce bani au plecat și cum au plecat din Astaldi fără să mai aibă nevoie de denunțul lui Canino. Însă a fost decizia procurorului de caz să accepte denunțul”, au explicat surse judiciare pentru NewsOnline.

Vezi AICI rechizitoriul procurorilor DNA în dosarul „Mită la CFR”

Cine este Pier Luca Canino, administratorul Astaldi România. Ar fi ştiut despre banii negri, însă DNA îl consideră doar denunţător

Născut pe 24 aprilie 1963 la Roma, Pier Luca Canino (foto) este căsătorit şi este de profesie inginer. S-a angajat la firma Astaldi în 1993, iar timp de şapte ani a avut funcţia de responsabil tehnic de şantier. În 2002, Canino a fost numit coordonator tehnic pentru România. Din mai 2007, italianul este director general al sucursalei Astaldi România, care a intrat pe piaţa din ţara noastră în 1999.

Pier Luca Canino, şeful sursursalei Astaldi din România  – MEDIAFAX FOTO

Pier Luca Canino, şeful Astaldi România, era nemulţumit de faptul că salariile din construcţii cresc pe fondul crizei de personal, după cum mărturisea într-un interviu acordat Money.ro în 2007. La acea vreme, italienii de la Astaldi erau implicaţi în construirea pasajului Basarab din Capitală, în parteneriat cu compania spaniolă FCC. Valoarea contractului a fost de 113 milioane de euro. De asemenea, firma Astaldi a câştigat, alături de Max Boegl, contractul pentru construirea Stadionului Naţional din Bucureşti, un proiect de 120 de milioane de euro, dintre care participaţia italienilor a fost de 40%.

Pier Luca Canino, şeful Astaldi România, alături de şefa CNAIR, Mariana Ioniţă – foto: ziuacargo.ro

Compania multinaţională înfiinţată în urmă cu 92 de ani, Astaldi Spa desfăşoară activităţi în domeniul construcţiilor în 15 ţări, printre care România, Bulgaria şi Turcia.

Firma Astaldi, implicată în dosarul Mită la CFR”. Circuitul „spăgii”, descoperit de procurorii din Belgia

Procurorii belgieni susţin că banii pentru care sunt cercetați Mihaela Vasilica Szechely, Mario la Sala și Favino Roberto Pasquale ar fi ajuns în mare parte la firme de publicitate implicate în campaniile de comunicare ale PNL.

În perioada 7.06.2012 – 14.06.2012, după întâlnirea pe care inculpata Szechely Mihaela Vasilica a avut-o la sediul Ministerului Transporturilor cu martorul Canino Pier Luca, i-a comunicat în mod direct martorului condițiile de rezolvare a problemelor, respectiv a solicitat plata unui procent de 7% din valoarea lucrărilor efectuate, facturate și neachitate de Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, și a unui procent de 15% din valoarea costurilor suplimentare obținute de Astaldi în urma deciziilor Comisiei de Adjudecare a Disputelor (CAD).

Inculpata Szechely Mihaela i-a comunicat martorului că problemele se vor rezolva numai în anumite condiții pe care i le va comunica soțul său, a solicitat martorului Canino Pier Luca plata lunară a sumei de 4000 euro, suma pretinsă fiind justificată martorului ca fiind o cheltuială efectuată în scopul deblocării plăților CFR”, se arată în rechizitoriul întocmit de procurorul regal Gilles de Halleux de la Tribunalul Corecțional de la Bruxelles, prezentat de jurnalistul Cornel Nistorescu.

De altfel, cei 2.167.286 euro au fost “albiţi” pentru PNL, susţine jurnalistul Cornel Nistorescu, care a prezentat fragmente din rechizitoriul procurorilor belgieni.

Se pare marea companie italiană îşi desfasoară afacerile neperturbată în continuare, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat, iar procesul şi dosarul mitei de două milioane de euro este foarte puţin spre deloc mediatizat în Romania. Ca orice businessmani de succes, italienii ştiu că procesele şi DNA-ul nu fac o reclamă bună afacerii deloc, dar linistea şi buna înţelegere cu mediul politic ajută foarte mult. Fără să deschidem niciun proces de intenţie companiei, probabil Astaldi preferă ca se aştearnă liniştea cât mai repede peste acest dosar pentru a putea reveni, la nevoie, la vechile practici prin care îşi asigură contracte imense pentru dezvoltarea de infrastructură în România.

Anchetatorii susţin că în baza unei înţelegeri prealabile pe care o avea cu cei doi cetăţeni italieni, unul dintre ei fiind soțul ei, Mihaela Vasilica Szechely ar fi pretins de la reprezentantul sucursalei unei companii de construcţii din Italia (martor), sume de bani pentru a interveni în favoarea respectivei companii, care avea de primit bani pentru lucrări executate la calea ferată.

În perioada 5 iulie 2012 – 3 aprilie 2015, inculpata Szechely Mihaela Vasilica ar primit pentru sine și pentru ceilalți doi inculpați, de la reprezentantul sucursalei companiei de construcții din Italia, suma de 9.005.497 lei (aproape 2 milioane euro). Banii ar fi fost primiți în contul societății Team Delta Proiect SRL, plățile fiind mascate prin contracte fictive.

Din contul societății Team Delta Proiect SRL, perioada 5 noiembrie 2012 – 26 august 2013, ar fi fost transferată suma de 4.472.141 lei (1.020.550 euro), prin 35 de operațiuni de transfer bancar, în conturile a două societăți belgiene aflate sub controlul inculpatului cetățean italian, ca preț al intervenției descrise anterior. Plățile prin transfer bancar au fost justificate prin contracte fictive.

O altă parte din banii ajunși în contul firmei Team Delta Proiect SRL, respectiv 465.132 lei, ar fi fost retrași în perioada 27 iulie – 20 decembrie 2012, de administratorul de drept al firmei, în condițiile în care aceasta cunoștea caracterul nelegal al sumelor primite în cont. Administratorul de drept era persoana care preluase de la Szechely Mihaela Vasilica administrarea firmei Team Delta Proiect după ce aceasta din urmă a devenit consilier al ministrului Transporturilor. Banii retrași ar fi fost folosiți în interesul firmei, în interes personal ori al celorlalți inculpați”, au precizat procurorii anticorupţie.

Potrivit anchetatorilor, în schimbul comisionului ce reprezenta procente din plăţile ce trebuiau deblocate, Mihaela Vasilica Szechely s-ar fi angajat să îşi exercite influenţa pe care o avea în calitate de consilier al ministrului Transporturilor, Ovidiu Silaghi, pentru a-i convinge de pe decidenţi să deblocheze către CFR SA banii necesari pentru stingerea datoriilor pe care le acumulase faţă de compania de construcţii Astaldi.

Firma Astaldi, implicată în dosarul Mită la CFR. Unde au ajuns banii „negri”

Un rol important în acest dosar l-ar fi avut consultantul italian Mario La Sala. Bărbatul şi alţi doi italieni controlau câteva firme fantomă în Belgia.

În rechizitoriu, DNA recunoaște că s-a sesizat din oficiu în acest dosar, ca urmare a cererii făcută de o ”comisie rogatorie internațională pasivă nr.83/2016 formulată de judecătorul de instrucție al Tribunalului de primă instanță (Arondismentul Bruxelles, Belgia), într-un dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni, prevăzute și pedepsite de legislația statului solicitant sub denumirea de corupție publică activă și pasivă, spălare de bani, fals în înscrisuri și uz de fals, abuz de bunuri sociale, cerere prin care se solicită, printre altele, identificarea persoanelor juridice Team Delta Project SRL, Phoenix Media SRL, Media Concept Store SRL, United Media SRL, Atelier Interior SRL și ERRE 2 International SRL, ce figurează ca având calitatea de furnizori sau clienți ai societăților SPRL ENSEMBLE INTERNATIONAL CONSULTING GROUP (ENSEMBLE ICG) și SPRL EBLE, ambele cu sediul în Bruxelles”, se arată în rechizitoriul obţinut de NewsOnline.

De altfel, anchetatorii belgieni au descoperit că două firme încasau bani, însă nu-şi plăteau taxele, ceea ce a stârnit interesul autorităţilor.

„Cu privire la societățile SPRL ENSEMBLE ICG și SPRL EBLE, investigațiile efectuate în dosarul penal înregistrat de autoritățile belgiene au stabilit că deși prestează servicii, nu au personal angajat, iar din luna decembrie 2012 nu își mai publică conturile anuale și nu mai completează declarația de impozit pe societate.

Cu toate acestea, în perioada 2012 – 2013, în conturile SPRL ENSEMBLE ICG și SPRL EBLE sunt virate sume importante din conturile societății Team Delta Project SRL, operațiuni urmate la scurt timp de virarea unor sume în conturile persoanei fizice La Sala Mario sau ale societăților Phoenix Media SRL, Media Concept Store SRL, United Media SRL, Atelier Interior SRL și ERRE 2 International SRL. Autoritățile belgiene presupun că cele două societăți au fost constituite, preluate și/sau folosite de către cetățeni italieni cu funcții politice în scopul de a facilita încheierea unor contracte pentru șantiere din România pentru societăți importante și să încaseze comisioane rezultând din încheierea contractelor și apreciază ca exisă indicii de spălare de capitaluri provenind din corupție”, se precizează în document.

Astaldi, contracte de sute de milioane de EURO chiar şi după episodul DNA!

În pofida controverselor legate de dosarul „Mită la CFR”, firma Astaldi a câştigat importante contracte pentru proiecte de infrastructură în România. De altfel, ASTALDI SPA (sucursala România) a devenit liderul sectorului de construcții în 2019 după o dublare a cifrei de afaceri, la aproape 986 milioane lei în 2018 (1,1% din total), depășind liderul din 2018, BOG ‘ART SRL, care a încheiat anul 2019 pe locul 5 după o scădere anuală de 33%, conform datelor KeysFin.

Numai pentru 2019, Astaldi a avut angajamente pentru finalizarea unor lucrări de construcţie în valoare de 400 milioane de euro, conform declaraţiilor fostului ministrul al Transporturilor, Lucian Şova. Printre cele mai importante proiecte s-a numărat finalizarea lucrărilor la Magistrala 5 de metrou, între staţiile Eroilor şi Râul Doamnei.

Citeşte şi: Metroul din Drumul Taberei s-a deschis marţi, la aproape nouă ani de la începerea lucrărilor. Iohannis a participat la inaugurare FOTO

Tot Astaldi are în execuţie şi cel mai mare lot din Autostrada A3, Câmpia Turzii – Târgu Mureş, respectiv lotul 2 din tronsonul Ogra – Câmpia Turzii, în lungime de 18 km, contract de 437 miliarde lei. Cu CFR SA, Astaldi are contracte de 3,45 miliarde lei pentru modernizarea a 81 kilometri de cale ferată, iar cu Primăria Capitalei italienii au avut un contract pentru finalizarea Pasajului Ciurel.

În prezent, italienii sunt implicaţi în construirea podului suspendat de la Brăila, alături de grupul IHI Infrastructure (Japonia), fiind vorba despre o lucrare de două miliarde de lei (peste 400 de milioane de euro).

Citeşte şi: Imagini spectaculoase cu podul suspendat peste Dunăre de la Brăila. A început întinderea cablurilor. „Cei care vor lucra pe ele au nevoie de abilități de pisică”

De asemenea, Astaldi construieşte lotul 5 al autostrăzii Sibiu-Piteşti, un tronson de 30 de kilometri între Curtea de Argeş şi Piteşti.

„Proiectul este unul amplu, care valorează 1,7 miliarde de lei și cuprinde:
✔️ 13 poduri;
✔️ 3 pasaje;
✔️ un viaduct;
✔️ 3 noduri rutiere la Curtea de Argeș, Băiculești și Bascov;
✔️ 2 spații de servicii, câte unul pe fiecare sens, care vor fi amenajare modern;
✔️ 2 parcări de scurtă durată, de-o parte și de alta a drumului;
✔️ 2 centre de coordonare și întreținere, la Bascov și la Curtea de Argeș”, a scris Cătălin Drulă, pe Facebook.

Autostrada Sibiu – Pitești are 6 loturi, lotul 1 Sibiu – Boiţa cu o lungime de 13 km, loturile „de mijloc”, (Lot 2 Boiţa – Cornetu – 31 km, Lot 3 Cornetu – Tigveni – 37 km şi Lot 4 Tigveni – Curtea de Argeş – 10 km) sunt în evaluare sau reevaluare, lotul 5 Curtea de Argeș – Pitești – 30 de km și lotul 6, o legătură de 23 km între autostradă (zona Tigveni – Argeş) şi Municipiul Râmnicu Vâlcea.


loading...