Actualele negocieri aduc față în față pentru prima oară regimul de la Damasc și combatanți rebeli, opozanții politici rămânând de această dată în rol de consilieri. Grupurile rebele, sprijinite de Turcia, precum și regimul, susținut de Rusia și Iran, au dat asigurări anterior că discuțiile vor fi centrate înainte de toate asupra întăririi armistițiului intrat în vigoare la 30 decembrie, care rezistă oarecum în pofida încălcărilor sale cu regularitate de către ambele părți.

Obiectivul regimului de la Damasc este, de asemenea, să obțină avansarea unei soluții politice „globale” după aproape șase ani de război. Președintele sirian i-a invitat astfel pe rebeli să depună armele în schimbul unei amnistii, precum și la încheierea unor acorduri de ‘reconciliere’ care s-ar traduce prin evacuarea combatanților, punând capăt în schimb bombardamentelor și asedierii orașelor de către forțele guvernamentale.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Alertă sanitară! Milioane de sticle îmbuteliate cu apă, contaminate ...

Klaus Iohannis, cotat cu şanse mari pentru a-i lua locul preşedintei ...

Negocierile de la Astana au avut ca scop să pună bazele unei reglementări care să fie aprofundată în cursul viitoarelor discuții pentru pace programate să înceapă la 8 februarie, la Geneva, sub egida ONU.

Până în prezent, convorbirile — în special Geneva I și Geneva II — au eșuat în tentativa de a pune capăt conflictului în Siria, soldat cu peste 310.000 de morți din 2011 până în prezent.

Citeste si Turcia şi Rusia ar fi ajuns la un acord privind planul unui armistiţiu pentru Siria

Discuțiile de la Astana reprezintă de asemenea un prim test în tentativa reglementării relațiilor între Moscova și Ankara, care au depășit recent aproape un an de criză gravă în cadrul acestora, și un pas în favoarea dezangajării progresive a americanilor în dosarul sirian.

Cei doi inițiatori ai convorbirilor de la Astana, alături de Iran, rămân totuși divizați cu privire la soarta lui Bashar al-Assad. Opozanții susținuți de Turcia vor plecarea sa la începutul unui proces de tranziție, ceea ce regimul refuză categoric.

Ankara a manifestat totuși o anume flexibilitate față de poziția Moscovei, vicepremierul turc Mehmet Simsek recunoscând săptămâna trecută că o reglementare fără Assad „nu ar fi realist?”.