Ea va merge, pe 12 martie, la Măgurele, unde va vizita Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH), unde va fi construit un nou laser de mare putere, ELI-NP, care îi va fi prezentat de profesorul Nicu Zamfir, coordonatorul proiectului.

Claudie Haigneré va fi primită apoi de profesorul Ion Morjan, directorul Institutului Naţional de Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiilor (INFLPR), care îi va prezenta laserul TEWALAS şi locul în care va fi amplasat viitorul laser CETAL, construit de compania Thales Optronique, scrie Mediafax.

Alte Articole

Anunțul făcut de Andreea Marin, după 5 ani de relație cu ...

Cât costă un iPhone 14 Pro Max pe eMAG. Românii trebuie să ...

Ora de iarnă 2022. De ce nu se mai schimbă ora, decizia a venit ...

Astronauta franceză va merge apoi la sediul Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), unde va fi primită de Marius Piso, directorul instituţiei, şi unde se va întâlni cu o mai veche cunoştinţă a ei, astronautul român Dumitru Prunariu. Claudie Haigneré va susţine apoi o conferinţă de presă în cadrul căreia va vorbi despre modul în care va putea fi construită o „societate francofonă a cunoştinţelor ştiinţifice”.

În ziua următoare, pe 13 martie, celebra astronaută franceză va merge la Universitatea Politehnică din Bucureşti, unde va fi întâmpinată de rectorul George Darie şi va discuta cu studenţii francofoni de la Facultatea de Inginerie în Limbi Străine (FILS). Ea va participa, după aceea, la o ceremonie privată organizată la sediul Ambasadei Franţei, în cadrul căreia vor fi premiate companiile care participă la finanţarea burselor pentru tinerii studenţi români cu rezultate deosebite.

Născută în oraşul Le Creusot, pe 13 mai 1957, Claudie Haigneré a studiat medicina la Facultatea de Medicină Paris-Cochin şi a absolvit cursurile Facultăţii de Ştiinţe Paris-VII. A obţinut o diplomă în biologie şi medicină sportivă (1981), o diplomă în aviaţie şi medicină spaţială (1982) şi o diplomă în reumatologie (1984). În 1986, a obţinut o diplomă în biomecanică şi în fiziologia mişcării. Şi-a obţinut doctoratul cu o teză în ştiinţe neuronale în 1992.

Claudie Haigneré a fost membru de rezervă al echipajului misiunii Altair de pe fosta staţie spaţială rusească MIR, în 1993, la care a participat şi astronautul francez Jean-Pierre Haigneré, cu care s-a căsătorit ulterior. Asteroidul 135268 Haigneré a fost numit în onoarea lor. Claudie Haigneré a petrecut 16 zile la bordul staţiei MIR în 1996, în cadrul misiunii spaţiale franco-ruseşti Cassiopeia. În 2001, ea a devenit prima femeie europeană care a vizitat Staţia Spaţială Internaţională (ISS), în cadrul misiunii spaţiale Andromeda.

În aprilie 2011, Claudie Haigneré a fost recompensată cu Legiunea de Onoare în rang de Ofiţer.