Astronautul român Dumitru Prunariu: În 15 ani de acum încolo vom vedea primele echipaje pe Marte

La astfel de congrese, care sunt organizate de către astronauți pentru astronauți și pentru publicul larg, se discută cele mai actuale probleme ale explorării spațiului cosmic și ale implicării omului în aceste explorări.

”Tema congresului actual este ‘Spațiul cosmic este viitorul tău’ și căutăm să prezentăm oamenilor acele lucruri legate de spațiul cosmic care să-i determine într-adevăr să creadă, pentru că acesta este și adevărul, că fără spațiul cosmic nu putem trăi și că fără spațiul cosmic nu mai există dezvoltare și progres”, a explicat Dumitru Prunariu într-o declarație prin telefon pentru Agerpres.

Una dintre zilele congresului este dedicată activităților legate de atragerea tinerilor spre științe, mai ales spre matematică, inginerie, tehnologie și alte științe exacte care participă împreună la formarea viitorilor specialiști spațiali. Asemenea reuniuni organizate de Asociația Exploratorilor Spațiului (ASE) au un impact deosebit asupra tinerilor, a remarcat omul de știință român.

”Am avut ocazia să constatăm, nu o dată, în diferite țări, când, revenind, am fost abordați de specialiști care ne-au spus — ‘Știți, acum 10-15 ani, 20 de ani chiar, ne-ați vorbit când eram elevi despre spațiul cosmic. Și am fost atât de curios și de atras încât am abordat acest domeniu de activitate’. Mi s-a întâmplat personal, și în România, și în alte țări, să am astfel de satisfacții profesionale”, a rememorat astronautul Dumitru Prunariu.

Alte articole

Patru astronauți revin pe pământ, după ce au fost blocați opt luni pe Stația Spațială Internațională de uraganul Milton și problema capsulei Boeing

Satul din Timiş în care s-a născut Dumitru Prunariu, aproape pustiu. A plecat până şi preotul, birtul s-a închis din lipsă de clienţi, iar ambulanţa poate ajunge doar din judeţul vecin rival

În legătură cu perspectiva tot mai mediatizată a desfășurării unor misiuni cu echipaj uman pe Planeta Roșie, Dumitru Prunariu s-a declarat încrezător că ”în 15 ani de acum încolo vom vedea primele echipaje pe Marte”.

Însă până la Marte, Luna reprezintă un test, atât pentru americani, cât și pentru alte naționalități care doresc să efectueze zboruri interplanetare. Un test pentru că este foarte aproape — se zboară doar trei zile până la Lună — comunicațiile sunt aproape instantanee, orice problemă care poate să apară se rezolvă mult mai ușor aproape de Pământ, la 380.000 de kilometri, decât până la planeta Marte, unde nu există comunicații instantanee, unde totul trebuie utilizat de la bordul navei. Prin urmare Luna este mult mai abordabilă în momentul acesta și poate să constituie un test deosebit pentru o serie întreagă de echipamente și tehnologii care să fie utilizate ulterior și pentru testarea navelor cosmice și manevrele spațiale care trebuie efectuate în spațiul îndepărtat pentru a ajunge pe o altă planetă, a opinat astronautul român.

Potrivit acestuia, rușii au anunțat direct că urmează să abordeze Luna printr-un program care prin anul 2025 să fie aproape de finalizare. De asemenea, se urmărește o cooperare internațională deosebită în domeniul abordării Lunii chiar de către NASA. În nava pe care o propune NASA pentru zborurile interplanetare — nava Orion — modulul orbital este făcut de europeni. Și rușii, și americanii, și europenii, dar și chinezii și japonezii vor urmări o cooperare internațională acolo unde este vorba de abordări atât de îndepărtate ale spațiului față de planeta noastră, Pământ.

”Sarcina noastră, a cosmonauților, este nu numai să trecem peste factorul politic, ci să reunim eforturile umanității în a înțelege Pământul ca un tot unitar, un Pământ de care trebuie să avem grijă toți pentru a supraviețui pe el, dar și pentru a aborda într-un fel unitar explorarea spațiului extra-atmosferic și a spațiului îndepărtat, ca ființe ale acestei planete, nu ca națiuni separate”, a subliniat Dumitru Prunariu, potrivit Agerpres.

România, ca membru plin al Agenției Spațiale Europene (ESA), are posibilitatea să candideze la orice programe europene mari se demarează și are drepturile depline de a fi numită și cooptată, prin expertiza ei, prin echipele de specialiști care există în țară și chiar prin capacitatea industrială, să participe la astfel de programe. ”România a fost acceptată de mai bine de un an de zile să facă parte chiar din dezvoltarea industrială a viitoarelor rachete europene Ariane 5 și Vega C. Din evaluările făcute de-a lungul anilor a rezultat faptul că suntem pe deplin capabili să participăm la programe spațiale importante și complexe”, a spus astronautul.

Întrebat dacă s-ar mai duce pe Lună, Dumitru Prunariu a răspuns fără să ezite: ”Pe Lună m-aș duce. Pe Marte m-aș gândi de două ori, e cam departe și nu mai sunt la prima tinerețe. Dar cred că pe Lună m-aș duce și mâine. Bineînțeles că toate aceste lucruri sunt niște afirmații care ar trebui să aibă la bază o nouă pregătire de doi-trei ani cel puțin, dacă nu mai mult, și o nouă formare vizavi de noile sisteme spațiale care vor fi utilizate în comparație cu cele pe care le-am utilizat eu acum mai bine de 36 de ani, când am zburat în spațiul cosmic”.

Referitor la calitățile pe care trebuie să aibă un tânăr pentru a răspunde unei provocări precum cea de a pleca pe Marte, astronautul a punctat: ”Îți trebuie foarte multe cunoștințe de specialitate. Trebuie să ai o motivație pentru a aborda acest domeniu de activitate. Fără o motivație anume este imposibil să fii atât de determinat încât să te pregătești pentru un astfel de zbor. Iar motivația poate fi dată de multe lucruri. Eu, de exemplu, am avut o motivație deosebită de a zbura după ce am citit romanele lui Jules Verne, după ce am visat că zbor prin văi, munți, am visat că mă ridic pur și simplu în aer, undeva eram în imponderabilitate”, a mărturisit primul și singurul român care a ajuns în spațiul cosmic. Toate aceste lucruri trebuie să aibă o determinare, iar doza de curaj necesară vine ”pe măsură ce cunoști lucrurile și elimini tot mai multe elemente necunoscute din ceea ce urmează să efectuezi”.